DE CE ALCOOLUL este legal, dar multe alte substanțe toxice nu? Această întrebare face obiectul unui raport publicat astăzi de Comisia globală privind politica în domeniul drogurilor, un grup independent format din 26 de foști președinți și alte personalități. Aceștia au ajuns la concluzia că, în ceea ce privește dovezile științifice, legile actuale privind drogurile nu au nicio rimă sau motivare. Comisia dă vina pe sistemul ONU de clasificare a drogurilor, care clasifică aproximativ 300 de substanțe psihoactive în „liste” în funcție de efectele nocive și de beneficiile lor. Unele, cum ar fi morfina, au utilizări medicale. Altele, cum ar fi psilocibina (ingredientul activ din ciupercile magice), sunt folosite mai ales în scopuri recreative. Drogurile fără nicio utilitate medicală aparentă sunt plasate automat în cea mai periculoasă categorie – și supuse celor mai stricte sancțiuni penale – indiferent de riscul pe care îl prezintă.
Deficiențele sistemului ONU sunt evidente de ani de zile. În 2010, un grup de experți britanici în domeniul drogurilor a clasificat 20 de substanțe intoxicante populare în funcție de 16 prejudicii fizice, psihologice și sociale, inclusiv cele aduse celor care nu le consumă, cum ar fi criminalitatea și destrămarea familiei. Alcoolul a ieșit ca fiind cel mai dăunător, urmat de heroină și cocaină crack. Drogurile psihedelice „de petrecere”, inclusiv ecstasy, LSD și ciupercile, au fost considerate în cea mai mare parte benigne – cu scoruri de nocivitate mai mici de jumătate față de cele ale tutunului – în ciuda faptului că sunt incluse în sistemul de clasificare al ONU alături de cocaină și heroină. Acest clasament nu este lipsit de particularități, multe dintre ele reflectând modul în care drogurile sunt utilizate și reglementate în prezent. Poziția alcoolului în fruntea clasamentului este parțial rezultatul utilizării sale pe scară largă, care provoacă daune mai mari altora (cocaina crack este considerată cel mai dăunător drog pentru consumator). Droguri precum heroina, între timp, ar fi clasate mai jos dacă utilizatorii ar putea cumpăra oricând o doză nealterată și nu ar trebui să recurgă la folosirea în comun a acelor.
Proiectarea unor legi pentru droguri care să fie în concordanță cu pericolele și beneficiile acestora necesită prezicerea modului în care vor reacționa piețele de droguri. Oricât de dificil ar fi acest lucru, aceasta este calea de urmat, susține Comisia Globală. Abordarea de toleranță zero adoptată de multe guverne a dus la o serie de probleme sociale, inclusiv la o creștere fulminantă a costurilor penitenciarelor și la probleme de sănătate. „A trecut timpul să acceptăm faptul că o societate fără droguri este o iluzie”, susține raportul. Reglementarea drogurilor într-o manieră mai sensibilă le-ar face mai sigure – și nu doar pentru cei care le consumă.
Vezi și:
Congelioanele magice, ilegale în majoritatea locurilor, ar putea avea utilizări terapeutice (8 iunie 2019)
Taxele pe „păcat” – adică pe tutun – sunt mai puțin eficiente decât par (26 iulie 2018)
Modul corect de a face droguri (13 februarie 2016)
.