Nu a fost observată o creștere semnificativă din punct de vedere statistic a defectelor congenitale majore sau a altor rezultate nefaste ale sarcinii la copiii supraviețuitorilor. Monitorizarea aproape tuturor gravidelor din Hiroshima și Nagasaki a început în 1948 și a continuat timp de șase ani. În această perioadă, 76.626 de nou-născuți au fost examinați de către medicii ABCC. Când a început supravegherea, anumite alimente de bază erau raționalizate în Japonia, dar reglementările privind rațiile prevedeau dispoziții speciale pentru femeile care erau însărcinate în cel puțin 20 de săptămâni. Acest proces suplimentar de înregistrare a rațiilor a permis identificarea a peste 90% din toate sarcinile și examinarea ulterioară a rezultatelor nașterii.
Examinarea fizică a nou-născuților în timpul primelor două săptămâni de la naștere a furnizat informații despre greutatea la naștere, prematuritate, raportul dintre sexe, decese neonatale și defecte congenitale majore. Frecvența la nou-născuți a rezultatelor nefaste ale sarcinii, a nașterilor mortale și a malformațiilor este prezentată în tabelele 1, 2 și 3, în funcție de doza sau expunerea părinților. Incidența malformațiilor congenitale majore (594 de cazuri sau 0,91%) în rândul celor 65.431 de întreruperi de sarcină înregistrate pentru care părinții nu erau înrudiți biologic este în concordanță cu o serie mare de nașteri japoneze contemporane de la Maternitatea Crucii Roșii din Tokyo, unde nu a fost implicată expunerea la radiații, iar frecvența generală a malformațiilor a fost de 0,92%. Niciun rezultat nefavorabil nu a arătat vreo relație cu doza de radiații sau cu expunerea părinților.
Cele mai frecvente malformații observate la naștere au fost anencefalia, fisura palatină, fisura labială cu sau fără fisură palatină, piciorul strâmb, polidactilia (deget de mână sau deget de la picior suplimentar) și sindactilia (fuziunea a două sau mai multe degete de la mâini sau de la picioare). Aceste anomalii au reprezentat 445 din cei 594 (75%) de copii cu malformații din tabelul 3.
Din moment ce multe malformații congenitale, în special boala cardiacă congenitală, nu sunt detectate în perioada neonatală, s-au efectuat examinări repetate la vârsta de opt până la zece luni. Dintre cei 18.876 de copii reexaminați la această vârstă, 378 prezentau unul sau mai multe malformații congenitale majore (2,00%), comparativ cu 0,97% la două săptămâni de la naștere. Din nou, nu a existat nicio dovadă a relațiilor cu doza de radiații.
Tabelul 1. Rezultatele nefaste ale sarcinii (nașteri mortale, malformații și decese neonatale în decurs de două săptămâni de la naștere) în rândul supraviețuitoarelor bombei A, în funcție de dozele de radiații ale părinților și de cazurile/copii examinați, 1948-1953
|
||||||||||||||||
|
||||||||||||||||
Tabelul 2. Născuți morți la supraviețuitori ai bombei A, pe cazuri/copii examinați, 1948-1953
|
|||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||
Tabela 3. Malformații diagnosticate în decurs de două săptămâni de la naștere pe cazuri/copii examinați, 1948-1953
|
|||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
În plus, între 2002 și 2006 a fost efectuat un studiu clinic de sănătate pe aproximativ 12.000 de persoane, axat pe bolile legate de stilul de viață, bazat pe ideea că vârsta adultă este momentul în care se pot dezvolta tulburări cauzate de efectele radiațiilor. În acest studiu, au fost analizate posibilele relații dintre expunerea părinților și o combinație de șase boli multifactoriale (de exemplu, diabet și hipertensiune), luând în considerare obiceiuri de viață precum consumul de alcool și fumatul. Rezultatele nu au arătat nicio dovadă, în acest moment, a unui risc crescut al acestor boli multifactoriale în rândul persoanelor vizate. Cu toate acestea, având în vedere că subiecții erau încă tineri la momentul examinărilor de sănătate, cu o vârstă medie de 48,6 ani, ar fi de dorit să se continue studiul clinic de sănătate al acestei cohorte fixe.
înapoi