Definirea febrei
Când temperatura corpului unei persoane crește temporar, acest lucru este cunoscut sub numele de febră (numită și hipertermie controlată, pirexie sau temperatură ridicată). Adesea ca urmare a unei boli, febra este un simptom că ceva anormal se întâmplă în organism. Cât de gravă este o febră poate fi influențată de vârsta unei persoane, de cauza care stă la baza acesteia (care uneori poate fi de natură neinfecțioasă) și de gradul de creștere a temperaturii. O temperatură ușor crescută poate să nu fie întotdeauna la fel de gravă pentru un adult pe cât este probabil să fie pentru un copil mic (sugar sau copil mic).
Febra este de obicei însoțită de un val de oboseală sau frisoane și este adesea un răspuns la o infecție (virală sau bacteriană) sau la o inflamație (datorată unei leziuni sau boli tisulare). Febrele care nu cauzează infecții pot fi ca urmare a otrăvurilor, medicamentelor, leziunilor sau anomaliilor creierului, expunerii la căldură sau bolilor endocrine (probleme cu sistemul glandular sau hormonal).
O febră tipică (ușoară) ar trebui să dispară în câteva zile și poate fi tratată cu un sortiment de medicamente disponibile fără prescripție medicală (sau antipiretice). Uneori, o febră ușoară poate dispărea de la sine, fără a fi nevoie de vreun tratament medicamentos.
S-a observat că febra poate juca, de asemenea, un rol cheie în a ajuta sistemul imunitar al organismului să se opună în mod natural unei varietăți de infecții (adică temperatura corpului crește ca un răspuns imunitar natural la infecție). Simptomul febrei este una dintre încercările naturale ale sistemului imunitar de a învinge o infecție care este aparentă în organism. Sistemul imunitar avertizează asupra prezenței unei infecții și „folosește temperatura ridicată a corpului” pentru a ajuta la rezolvarea acesteia. Dacă temperatura corpului (febra) este prea mare, organismul nu poate ajuta la rezolvarea a ceea ce este în neregulă (adică la neutralizarea unui tip de bacterie sau virus din organism) și febra poate avea ca rezultat efecte secundare grave, inclusiv deshidratare, halucinații și chiar convulsii.
O creștere a temperaturii mai mare decât în mod normal poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă. O febră, singură, nu este o boală, dar indică faptul că ceva nu funcționează așa cum ar trebui în organism. O infecție de un anumit tip este, de obicei, afecțiunea de bază care cauzează simptomul de febră. Atunci când este severă, febra este adesea un semn de avertizare că organismul se simte foarte rău (o persoană poate avea o afecțiune gravă) și are nevoie de asistență medicală promptă.
Ce este o temperatură normală a corpului?
O temperatură normală a corpului variază de la o persoană la alta, dar de obicei este în jur de 36 până la 37 de grade Celsius (sau 98,6 grade Fahrenheit). Temperatura corpului tinde, de asemenea, să fluctueze în diferite momente ale zilei – este mai scăzută dimineața și crește spre sfârșitul după-amiezii și seara. În mod normal, temperatura corpului nostru este cea mai ridicată în jurul orei 18:00 și cea mai scăzută în jurul orei 3 dimineața. Alți factori care influențează fluctuațiile temperaturii corporale sunt exercițiile fizice intense și, în cazul femeilor, în special, ciclul menstrual.
În timp ce temperatura corporală a unei persoane crește, aceasta poate avea o senzație temporară de frig până când temperatura se stabilizează (atinge vârful). O persoană care se confruntă cu o febră rareori o face fără prezența altor simptome. Majoritatea febrelor sunt însoțite de un set de simptome foarte specifice. Împreună, un set de simptome, inclusiv febra, poate ajuta un profesionist din domeniul medical să poată distinge o cauză subiacentă și să diagnosticheze o afecțiune. Tratamentul corect poate fi apoi implementat astfel încât o persoană să poată reveni la o stare de sănătate optimă.
Cum funcționează temperatura corpului?
Ipotalamusul (pronunțat hi-poe-THAL-uh-muhs) este o parte a creierului care controlează, de obicei, temperatura din corp. Hipotalamusul face legătura între sistemul endocrin și cel nervos prin intermediul glandei pituitare (hipofiza). Această parte a creierului este, de fapt, propriul termostat al organismului, care menține o temperatură normală prin mecanisme de încălzire (cum ar fi creșterea metabolismului) și de răcire (cum ar fi transpirația). Hipotalamusul se află efectiv în scaunul șoferului, folosind senzorii cheie de temperatură pentru a controla încălzirea.
Când temperatura pielii crește peste nivelul său de bază, începe transpirația și poate crește rapid. Dacă temperatura corpului scade sub linia de bază, mecanismele de control inițiază activitatea pentru a conserva căldura din corp și pentru a crește producția de căldură sau căldură. Acest lucru se realizează prin încetarea transpirației, prin tremurături (pentru a crește producția de căldură în mușchii corpului), prin secreția de noradrenalină, tiroxină și epinefrină (hormoni și neurotransmițători care reglează lupta sau fuga, funcția tiroidiană și metabolismul) și prin vasoconstricție (scăderea fluxului de căldură către piele).
Substanțele producătoare de febră, sau pirogene, pot pătrunde în organism și pot perturba fluxul natural al temperaturii, provocând astfel febră. Pirogenii sunt străini organismului și, de obicei, provin dintr-o sursă exterioară acestuia (cum ar fi viruși, ciuperci, bacterii, droguri ilicite sau toxine) și stimulează pirogene suplimentare odată intrate în organism. Aceștia trimit efectiv un „mesaj” către hipotalamus (cunoscut sub numele de mecanisme de feedback neuronal) pentru a crește temperatura corpului. Efectul este că mecanismele normale de încălzire a organismului reacționează prin frisoane și prin contracția vaselor de sânge. Organismul este apoi pregătit să atingă o nouă temperatură care este mai mare decât cea de bază normală pentru a elimina virușii și bacteriile sensibile la temperatură.
Corpul își produce, de asemenea, propriile pirogene ca răspuns la inflamația care provoacă febră (acesta este un răspuns natural). Aceștia sunt cunoscuți sub numele de pirogeni endogeni sau citokine.
Pentru a determina măsurarea temperaturii corporale pot fi utilizate dispozitive de măsurare a temperaturii (termometre). Aceste dispozitive pot fi introduse în gura, rectul, axila (sub axilă), pielea sau urechea unei persoane. Alte dispozitive pe care le poate utiliza un cadru medical au sonde de detectare a temperaturii care pot înregistra temperatura în timpul utilizării. Printre acestea se numără laringoscoapele, sondele rectale și bronhoscoapele. Un termometru cu mercur este cel mai frecvent utilizat, dar se folosesc în mod regulat și termometre digitale cu capace de sondă de unică folosință. Măsurătorile temperaturii rectale sunt, în general, mai precise (reflectând temperatura centrală) decât cele efectuate pe cale orală.
Ce temperatură se clasifică drept febră?
- Pentru bebeluși sau sugari, un copil mic sau un adolescent: Atunci când temperatura corpului depășește 37,5 grade Celsius (99,5 grade Fahrenheit).
- Pentru un adult: Atunci când temperatura corpului depășește între 37,2 și 37,5 grade Celsius (99 și 99,5 grade Fahrenheit).
Febra poate fi clasificată în:
- Grad scăzut: Temperaturile variază între 37,7 și 38,3 grade Celsius (100 și 101 grade Fahrenheit). Dacă o febră de grad scăzut nu dispare în decurs de 4 până la 7 zile, trebuie căutat un tratament medical. Dacă febra persistă, trebuie să vă adresați medicului pentru un control amănunțit.
- Intermediar: Temperaturi de 38,8 grade Celsius (102 grade Fahrenheit) pentru un adult și variind între 39,4 și 40 grade Celsius (103 și 104 grade Fahrenheit) pentru un sugar (0-6 luni). În cazul în care febra atinge acest stadiu, cel mai bine este să solicitați asistență din partea unui profesionist medical cât mai curând posibil. Cu cât sunteți mai prompt în a aborda febra și a o face să fie verificată, cu atât mai bine.
- Grad înalt: Temperaturile variază între 39,4 și 41,6 grade Celsius (103 și 107 grade Fahrenheit) sau mai mult. Febra extrem de ridicată este cunoscută sub numele de hiperpirexie și poate fi foarte periculoasă sau poate pune viața în pericol.
Corectări ale temperaturii corporale – conversii de la celsius la fahrenheit
Când se fac măsurători ale temperaturii corporale, acestea pot fi în grade Celsius. Pentru a converti din celsius în fahrenheit puteți folosi următoarele ecuații:
T(°F) = T(°C) × 9/5 + 32
sau
T(°F) = T(°C) × 1,8 + 32
sau puteți consulta tabelul de mai jos care detaliază conversiile de la celsius la fahrenheit pentru o referință ușoară.
| Celsius (°C) | Fahrenheit (°F) |
| 35 °C | 95 °F |
| 35,1 °C | 95.18 °F |
| 35.2 °C | 95.36 °F |
| 35.3 °C | 95.54 °F |
| 35.4 °C | 95.72 °F |
| 35.5 °C | 95.9 °F |
| 35.6 °C | 96.08 °F |
| 35.7°C | 96.26 °F |
| 35.7°C | 96.26 °F |
| 35.6 °C | 96.08 °F |
| 35.8 °C | 96,44 °F |
| 35,9 °C | 96,62 °F |
| 36 °C | 96,8 °F |
| 36,1 °C | 96.98 °F |
| 36.2 °C | 97.16 °F |
| 36.3 °C | 97.34 °F |
| 36.4 °C | 97.52 °F |
| 36,5 °C | 97,7 °F |
| 36,6 °C | 97,88 °F |
| 36,7 °C | 98,06 °F |
| 36.8 °C | 98.24 °F |
| 36.9 °C | 98.42 °F |
| 37 °C | 98.6 °F |
| 37.1 °C | 98.78 °F |
| 37.2 °C | 98.96 °F |
| 37.3 °C | 99.14 °F |
| 37.4 °C | 99.32 °F |
| 37.5 °C | 99.5 °F |
| 37.6 °C | 99.68 °F |
| 37.7 °C | 99.86 °F |
| 37.8 °C | 100.04 °F |
| 37.9 °C | 100.22 °F |
| 38 °C | 100.4 °F |
| 38.1 °C | 100.58 °F |
| 38.2 °C | 100.76 °F |
| 38.3 °C | 100.94 °F |
| 38.4 °C | 101.12 °F |
| 38.5 °C | 101.3 °F |
| 38.6 °C | 101.48 °F |
| 38.7 °C | 101.66 °F |
| 38.8 °C | 101.84 °F |
| 38.9 °C | 102.02 °F |
| 39 °C | 102.2 °F |
| 39.1 °C | 102.38 °F |
| 39.2 °C | 102.56 °F |
| 39.3 °C | 102.74 °F |
| 39.4 °C | 102.92 °F |
| 39.5 °C | 103.1 °F |
| 39.6 °C | 103.28 °F |
| 39.7 °C | 103.46 °F |
| 39.8 °C | 103.6 °F |
.