Distanța de oprire este unul dintre cele câteva tipuri de distanțe de vizibilitate folosite în proiectarea drumurilor. Este o distanță apropiată de cel mai rău caz pe care șoferul unui vehicul trebuie să o poată vedea pentru a avea spațiu pentru a opri înainte de a intra în coliziune cu ceva de pe carosabil, cum ar fi un pieton pe o trecere de pietoni, un vehicul oprit sau resturi rutiere. Distanța de vizibilitate insuficientă poate afecta în mod negativ siguranța sau funcționarea unei șosele sau a unei intersecții.
Aceasta reprezintă cel mai rău scenariu de oprire proiectat,cu distanța de frânare de referință în condiții bune.
Distanța vizuală de oprire este distanța parcursă în timpul celor două faze de oprire a unui vehicul: timpul de percepție-reacție (PRT) și timpul de manevră (MT). Timpul de percepție-reacție este timpul necesar pentru ca un utilizator al drumului să realizeze că este necesară o reacție din cauza unei condiții de drum, să decidă ce manevră este adecvată (în acest caz, oprirea vehiculului) și să înceapă manevra (luarea piciorului de pe accelerație și apăsarea pedalei de frână). Timpul de manevră este timpul necesar pentru a finaliza manevra (decelerarea și oprirea). Distanța parcursă în timpul timpului de percepție-reacție și timpul de manevră reprezintă distanța de vizibilitate necesară.
Standardele de proiectare ale Asociației Americane a Oficialilor de Stat pentru Autostrăzi și Transporturi (AASHTO) permit 1,5 secunde pentru timpul de percepție și 1,0 secundă pentru timpul de reacție.
Valorile distanței de vizibilitate pentru oprire utilizate în proiectare reprezintă o situație aproape de cea mai rea situație. Pentru proiectare, este necesară o distanță conservatoare pentru a permite unui vehicul care se deplasează la viteza de proiectare să oprească înainte de a ajunge la un obiect staționar din calea sa. Se acordă o perioadă generoasă de timp pentru procesul de percepție-reacție și se utilizează o rată de decelerare destul de redusă. Distanța vizuală de proiectare permite unui șofer sub medie să oprească la timp pentru a evita o coliziune în majoritatea cazurilor.
Distanța de percepție/reacție a șoferului se calculează prin:
dPRT = 0,278 Vt (metric) dPRT = 1.47 Vt (obiceiul american)
Unde unde:
dPRT = distanța de percepție-reacție a conducătorului auto, m (ft) V = viteza de proiectare, km/h (mph) t = timpul de reacție la frânare, în secunde
Pe baza rezultatelor multor studii, s-a ales 2,5 secunde pentru timpul de percepție-reacție. Acest timp va acomoda aproximativ 90 la sută din toți conducătorii auto atunci când se confruntă cu situații simple până la moderat complexe pe autostradă. Un timp de reacție mai mare ar trebui să fie permis în situații care sunt mai complexe.
Distanța de frânare se calculează prin:
dMT = 0,039 V2⁄a (metrică) dMT> = 1.075 V2⁄a (în limbajul cutumiar al SUA)
unde:
dMT = distanța de frânare, m (ft) V = viteza de proiectare, km/h (mph) a = rata de decelerație, m/s2 (ft/s2)
Distanțele de frânare efective sunt afectate de tipul și starea vehiculului, de înclinarea drumului, de tracțiunea disponibilă și de numeroși alți factori.
Pentru a determina distanța vizuală de oprire se utilizează o rată de decelerație de 3,4 m/s2 (11,2 ft/s2). Aproximativ 90 la sută din toți conducătorii auto deccelerează la rate mai mari decât aceasta. Aceste valori se încadrează în capacitatea majorității conducătorilor auto de a rămâne pe banda sa și de a menține controlul asupra direcției. De asemenea, majoritatea suprafețelor de carosabil umed și majoritatea sistemelor de frânare ale vehiculelor sunt capabile să asigure o forță de frânare suficientă pentru a depăși această rată de decelerare.
Distanța de vizibilitate de oprire (SSD) este suma distanței de reacție și a distanței de frânare
SSD = dPRT + dMT SSD = 0,278 Vt + 0,039 V2⁄a (sistemul metric) SSD = 1,47 Vt + 1,075 V2⁄a (sistemul obișnuit al SUA)