Ce se întâmplă când dormi?

Când dormi, corpul tău suferă o serie de schimbări care permit odihna, care este vitală pentru sănătatea ta generală. Somnul permite creierului și corpului să încetinească și să se angajeze în procese de recuperare, promovând performanțe fizice și mentale mai bune a doua zi și pe termen lung.

Ce se întâmplă atunci când nu dormiți este că aceste procese fundamentale sunt scurtcircuitate, afectând gândirea, concentrarea, nivelul de energie și starea de spirit. Prin urmare, obținerea somnului de care aveți nevoie – șapte până la nouă ore pentru adulți și chiar mai mult pentru copii și adolescenți – este crucială.

Ce se întâmplă în timpul somnului, inclusiv modul în care se desfășoară etapele distincte ale somnului, demonstrează complexitatea somnului și importanța sa pentru bunăstarea noastră.

Cum se schimbă somnul în timpul nopții?

În timpul unei perioade normale de somn, progresați prin patru până la cinci cicluri de somn. Fiecare ciclu de somn este alcătuit din patru stadii individuale de somn.

Cele patru stadii de somn sunt împărțite în continuare în două categorii: somnul cu mișcări oculare rapide (REM) și somnul non-REM. Aceste categorii sunt importante deoarece ceea ce se întâmplă în timpul somnului REM este dramatic de diferit de ceea ce se întâmplă în timpul etapelor non-REM.

Primile trei etape ale somnului sunt alcătuite din activitate non-REM. Stadiul 1 este scurt, reprezentând actul de adormire și tranziția spre somn. În stadiul 2, corpul și mintea încetinesc pe măsură ce vă instalați în somn. Cel mai ușor este să fii trezit în timpul acestor prime două stadii.

În Stadiul 3, cunoscut și sub numele de somn profund, corpul este în modul de recuperare, încetinind și mai mult. În același timp, activitatea generală a creierului încetinește și prezintă un model revelator de impulsuri de activitate despre care se crede că ajută la prevenirea trezirii nedorite.

Cea de-a patra etapă este somnul REM. În timpul perioadelor REM, activitatea cerebrală se relansează la niveluri similare cu cele din timpul stării de veghe – ceea ce explică de ce REM este asociat cu cele mai intense vise. În timp ce respirația și ritmul cardiac cresc în timpul somnului REM, majoritatea mușchilor sunt paralizați, ceea ce ne împiedică să punem în practică acele vise intense.

Care ciclu de somn durează între 70 și 120 de minute. În primele cicluri de somn ale nopții, se petrece mai mult timp în somnul non-REM. Cea mai mare parte a somnului REM are loc în timpul celei de-a doua jumătăți a nopții. Progresia etapelor și ciclurilor de somn într-o perioadă de somn este cunoscută sub numele de arhitectura somnului.

Ce se întâmplă cu creierul și corpul dumneavoastră în timpul somnului?

Practic fiecare parte a corpului suferă schimbări notabile în timpul somnului. La adormire, mii de neuroni din creier trec de la starea de veghe la cea de somn, trimițând semnale în tot corpul.

În timp ce rolul biologic al somnului nu este încă pe deplin înțeles, cercetările demonstrează că acesta întărește sistemele cardiovascular și imunitar și ajută la reglarea metabolismului. Ceea ce se întâmplă în timpul somnului poate fi observat prin schimbări notabile în procesele corporale de bază.

Respirația

Respirația încetinește în timpul somnului non-REM, respirația atingând cele mai mici rate în timpul stadiului trei de somn profund. Respirația se accelerează și poate deveni neregulată în timpul somnului REM.

Răspunsul cardiac

Ca și în cazul respirației, ritmul cardiac începe să încetinească în timpul stadiului 1 și atinge cel mai lent ritm în timpul stadiului 3. Pe de altă parte, în timpul somnului REM, pulsul se accelerează până aproape la același ritm ca atunci când este treaz.

Tonusul muscular

Mușchii se relaxează treptat în timpul fiecărui stadiu al somnului non-REM, iar cheltuiala totală de energie a organismului scade. În timpul stadiului REM, majoritatea mușchilor sunt paralizați într-o stare cunoscută sub numele de atonie. Acest lucru împiedică picioarele și brațele să se agite ca răspuns la conținutul viselor. Mușchii respiratori și oculari rămân totuși activi, iar săgetarea ochilor în spatele pleoapelor închise este sursa de inspirație pentru denumirea de somn cu mișcare rapidă a ochilor.

Activitatea cerebrală

Când sunt măsurate în timpul somnului, undele cerebrale prezintă tipare clare asociate cu fiecare etapă de somn. În primele părți ale somnului non-REM, undele cerebrale încetinesc considerabil; cu toate acestea, în stadiile 2 și 3, există numeroase explozii rapide de activitate cerebrală.

În somnul REM, activitatea cerebrală se accelerează, prezentând tipuri de unde cerebrale net diferite. Activitatea cerebrală intensificată este motivul pentru care somnul REM este cunoscut ca fiind stadiul cel mai asociat cu visarea vie.

Se crede că somnul REM permite abilități cognitive critice, inclusiv consolidarea memoriei, dar se crede că somnul non-REM, chiar și cu o activitate cerebrală redusă, joacă, de asemenea, un rol în facilitarea funcționării adecvate a creierului în timpul stării de veghe.

Somnul

Somnul este cel mai răspândit și mai intens în timpul somnului REM, dar poate apărea în orice stadiu al somnului. Acestea fiind spuse, visele care au loc în timpul somnului non-REM și REM tind să prezinte modele diferite, visele REM fiind adesea mai fanteziste, mai imersive sau mai bizare.

Nivelurile de hormoni

Somnul și ceasul intern al organismului, sau ritmul circadian, joacă un rol important în reglarea producției a numeroși hormoni, inclusiv:

• Melatonina, care ajută la promovarea somnului
• Hormonul de creștere, care susține dezvoltarea osoasă și musculară, precum și metabolismul
• Cortizolul, care face parte din sistemul de răspuns al organismului la stres
• Leptina și grelina, care ajută la controlul apetitului

Nivelurile de hormoni fluctuează în timpul diferitelor stadii de somn, iar calitatea somnului poate afecta, de asemenea, producția de hormoni din timpul zilei.

Ce se întâmplă atunci când aveți probleme cu somnul?

Când aveți probleme cu somnul, este posibil să nu beneficiați de beneficiile de refacere care provin din ceea ce se întâmplă în mod normal în timpul somnului. Efectele specifice depind de tipul de problemă de somn și de cauza acesteia.

Ce se întâmplă dacă aveți insomnie?

Persoanelor cu insomnie le este greu să adoarmă sau să rămână adormite atât de mult timp cât își doresc, ceea ce înseamnă că au un somn total insuficient. Ca urmare, este posibil ca acestea să nu progreseze prin suficiente cicluri de somn pentru a se odihni corespunzător, ceea ce duce la somnolență în timpul zilei, precum și la efecte negative asupra dispoziției și gândirii.

Privarea de somn, care apare adesea în cazul insomniei, poate da peste cap echilibrul arhitecturii somnului. De exemplu, după ce nu au dormit suficient, oamenii experimentează adesea o revenire a somnului REM, petrecând o cantitate disproporționată de timp în somnul REM. Acest lucru poate provoca o activitate cerebrală prea mare, care, la rândul său, vă poate face să vă simțiți iritabil și poate agrava problemele de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia.

Ce se întâmplă în timpul somnului dacă aveți o tulburare de somn?

Tulburările de somn pot afecta negativ ceea ce se întâmplă atunci când dormiți. De exemplu, sindromul picioarelor neliniștite sau respirația întreruptă din cauza apneei de somn pot provoca treziri frecvente care întrerup ciclul normal de somn, reducând somnul reparator. Tulburările de ritm circadian somn-veghe pot duce la un somn insuficient sau la o arhitectură anormală a somnului.

Ce se întâmplă când dormiți prea mult?

Hipersomnia este o afecțiune marcată de somnul prea mult. Persoanele cu hipersomnie se confruntă adesea cu somnolență excesivă în timpul zilei și le poate fi greu să rămână treze atunci când au nevoie. Studiile indică faptul că hipersomnia este asociată cu modificări ale arhitecturii somnului, cum ar fi o reducere a somnului profund și o creștere a somnului NREM, ceea ce poate afecta calitatea generală a somnului.