Trauma abandonului

Legătura dintre traumă și tulburările de alimentație

Experiențele traumatice din trecut contribuie bine-cunoscut la tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia și bulimia. Trauma duce la o pierdere a sentimentului de control. Oamenii pot încerca să facă față stresului și anxietății care decurg din traumă prin reținerea alimentelor, cum ar fi în cazul anorexiei, al epurării sau al mâncării compulsive. Aceste comportamente pot fi o tactică pe care oamenii o folosesc pentru a amorți sau a se distanța de amintirile și emoțiile deranjante. Unii cercetători au sugerat, de asemenea, că tulburarea de alimentație este o formă de auto-abuz, de auto-învinovățire și o reacție la rușinea care a rezultat în urma traumei. Prin comportamentul de tulburare de alimentație, persoana cu tulburare de alimentație recreează durerea pe care a simțit-o ca urmare a traumei, doar că de data aceasta individul are controlul asupra a ceea ce se întâmplă, în loc să i se impună acest lucru.

Anorexia este o afecțiune în care un individ restricționează sever alimentele și caloriile pentru a pierde în greutate și are dificultăți în menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Atunci când este lăsată netratată, anorexia este o boală pe termen lung și are un risc ridicat de deces.

Bulimia se caracterizează printr-un ciclu de comportamente necontrolate de îmbuibare de alimente, urmate de purjare, cum ar fi vărsatul sau folosirea laxativelor, comportamente de restricție, de exemplu, postul, sau exerciții fizice excesive.

Turbarea alimentară de tip „binge” apare atunci când o persoană mănâncă mai mult într-o perioadă scurtă de timp decât ar mânca majoritatea oamenilor, simțindu-se totodată incapabilă să controleze mâncarea. Aceste episoade sunt adesea urmate de sentimente de vinovăție, jenă sau dezgust de sine.

Cum contribuie trauma abandonului la tulburările de alimentație

Ca și alte forme de traumă, stresul post-traumatic de abandon în mod specific poate contribui, de asemenea, la tulburările de alimentație. Persoanele care au experimentat în trecut situații traumatizante de abandon sunt mai susceptibile de a avea comportamente de autoagresiune, stimă de sine scăzută și sentimente de autoapreciere, precum și o nevoie de un sentiment de control. Acest lucru poate fi un teren propice pentru tulburările de alimentație.

De exemplu, persoanele care trăiesc cu anorexie suferă adesea de probleme de anxietate. Numărarea strictă a caloriilor și menținerea unei greutăți corporale scăzute le permite să dobândească un sentiment de control asupra acestui aspect al vieții lor. În mod similar, persoanele care trăiesc cu bulimia sau cu tulburarea de alimentație compulsivă se luptă adesea cu auto-judecata și rușinea, precum și cu automutilarea.

PTSD din cauza traumei de abandon poate face ca oamenii să se simtă anxioși și îngrijorați de propria lor siguranță fizică și emoțională. Copiii îngrijorați de modul în care le vor fi satisfăcute nevoile de bază pot suferi de anxietate și pot avea o nevoie pronunțată de control asupra a ceea ce se întâmplă în jurul lor.

Trauma abandonului poate, de asemenea, să-i determine pe oameni să intre sau să rămână în relații nesănătoase sau abuzive, care, la rândul lor, pot duce la traume suplimentare care alimentează tulburările de alimentație.

Este important să recunoaștem că rareori există doar un singur factor care contribuie la o tulburare de alimentație. Este adesea o culminație de experiențe, combinate cu alți factori genetici, de mediu și psihologici, care înclină o persoană spre comportamente de tulburare de alimentație.

PTSD de abandon este legată de:

  • Anxietate
  • Tulburări de personalitate borderline
  • Depresie
  • Tulburări de alimentație
  • Alte tulburări de dispoziție

Tratarea tulburării de abandon

Simptomele PTSD de abandon pot fi ușoare sau severe. Când vine vorba de diagnosticarea și tratarea tulburărilor de alimentație, echipa de tratament de la Rosewood Centers for Eating Disorders lucrează cu individul pentru a descoperi rădăcina comportamentului de tulburare a alimentației. Pe parcurs, este obișnuit ca echipa de sănătate să găsească probleme legate de anxietate, obsesii sau compulsii, dorința de a controla și traume din trecut.

În cele mai multe cazuri, situația de abandon a avut loc cu mult înainte de a începe tulburarea de alimentație. Poate fi nevoie de timp pentru ca indivizii să facă legătura că trauma din trecut contribuie la tulburarea de alimentație, deoarece un mecanism de coping poate fi acela de a bloca sau de a minimiza experiența. De asemenea, este posibil ca abandonul să se fi petrecut când individul era prea tânăr pentru a-și aminti detaliile.

Când trauma subiacentă este identificată, iar abilitățile nesănătoase de coping sunt abordate printr-o abordare multidisciplinară, individul nu numai că își poate învinge tulburarea de alimentație, dar poate învăța, de asemenea, cum să promoveze relații sănătoase în viitor. Prin terapie, consiliere și tehnici de tratare a traumei, cum ar fi EMDR, indivizii se pot recupera din abandon. Acest lucru include acceptarea abandonului și abordarea tulburărilor co-ocurrente care ar fi putut emana din acesta. Recuperarea din trauma abandonului înseamnă, de asemenea, să învețe modalități de a evita autosabotajul în relații, care poate apărea ca urmare a anxietății lor, a dificultății de a avea încredere și a tendinței de a se izola sau de a se retrage de ceilalți.

Obiectivele tratamentului includ ajutarea persoanelor să își dezvolte stima de sine și sentimentul de valoare de sine pe care le-ar fi putut pierde din cauza traumei abandonului. Tratamentul îi poate ajuta pe oameni să identifice sursa nevoii lor de control. În cadrul terapiei de grup și individuale, persoanele învață să identifice ceea ce reprezintă o relație sănătoasă și dezvoltă o înțelegere a modului în care merită să fie tratate de către cei cu care interacționează și de către cei pe care îi iubesc. Tehnici precum terapia cognitiv-comportamentală și terapia comportamentală dialectică îi ajută pe indivizi să învețe modalități de a face față anxietății, stresului și conflictelor interpersonale fără a recurge la comportamente de tulburare a alimentației. În cadrul tratamentului, persoanele primesc, de asemenea, medicamente și ajutor în gestionarea tulburărilor co-ocurrente, cum ar fi depresia, tulburarea bipolară, tulburarea de personalitate borderline și alte afecțiuni care pot alimenta tulburarea de alimentație.

Tratamentul rezidențial pentru tulburările de alimentație vizează, desigur, și comportamentele legate de alimentație și mâncare în mod specific. Planurile de masă, consilierea nutrițională, terapia individuală și de grup și terapiile experiențiale, cum ar fi cursurile de gătit și ieșirile la restaurant, oferă oportunități de a pune în practică în lumea reală abilitățile învățate în cadrul tratamentului.

Această abordare cuprinzătoare a tratamentului pentru traume și tulburări de alimentație pune bazele unei recuperări pe termen lung. Personalul nostru clinic informat despre traume, experimentat și cu înaltă acreditare este aici pentru a ajuta persoanele să se vindece de experiențele dăunătoare ale trecutului lor și să se îndrepte spre un viitor mai sănătos și mai liniștit.

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.