O infecție cu virusul hepatitei B nu ar trebui să cauzeze probleme pentru dumneavoastră sau pentru copilul nenăscut în timpul sarcinii, dacă vă luați măsurile de precauție corecte. Este important ca medicul dumneavoastră să fie la curent cu infecția dumneavoastră cu virusul hepatitei B, astfel încât să poată efectua testele corespunzătoare și să evalueze și să monitorizeze sănătatea ficatului dumneavoastră și pentru ca bebelușul dumneavoastră să fie protejat de infecția cu hepatita B atunci când se va naște. U.S. CDC și OMS recomandă ca TOATE femeile însărcinate să fie testate pentru hepatita B. Vă rugăm să îi cereți medicului dumneavoastră să vă testeze pentru hepatita B la începutul sarcinii!
Doza de vaccin împotriva hepatitei B la naștere și imunoglobulina împotriva hepatitei B (HBIG, dacă este recomandată și disponibilă) poate uneori să nu reușească să prevină transmiterea la nou-născuți. Acest lucru se întâmplă de obicei la femeile care sunt seropozitive la HBeAg și au o încărcătură virală foarte mare, permițând transmiterea hepatitei B la bebeluș. Din fericire, există o modalitate de a preveni transmiterea chiar dacă sunteți o femeie cu o încărcătură virală ridicată.
Toate femeile care sunt diagnosticate cu hepatita B în timpul sarcinii ar trebui să fie îndrumate pentru o îngrijire de urmărire cu un medic specializat în gestionarea infecției cu hepatita B. Medicul dumneavoastră ar trebui să efectueze teste de laborator suplimentare, inclusiv nivelul ADN VHB (încărcătura virală), și ar trebui să fie verificat dacă există dovezi de ciroză (leziuni hepatice extinse). (faceți clic aici pentru o descriere detaliată a acestor teste).
Un nivel al ADN VHB mai mare de 200.000 UI/mL sau 1 milion cp/ml indică un nivel la care combinația dintre doza de naștere a vaccinului împotriva hepatitei B (și HBIG) va eșua. Terapia antivirală de primă linie, cu tenofovir (TDF/viread) este recomandată începând cu săptămâna 28 de sarcină până la naștere, dar poate continua 3 luni după naștere. Vă rugăm să discutați cu medicul dumneavoastră despre rezultatele propriilor teste.
Dacă testul de sânge pentru ADN VHB (încărcătură virală) nu este disponibil sau este prohibitiv din punct de vedere al costurilor, atunci femeile însărcinate trebuie să fie testate pentru HBeAg (un test de sânge). Un rezultat „pozitiv” al testului HBeAg poate indica un nivel ridicat al virusului. Tratamentul antiviral cu tenofovir (TDF) în timpul ultimului trimestru ar fi recomandat femeilor care au un rezultat pozitiv la testul HBeAg. Tratamentul cu TDF poate fi întrerupt după naștere sau la 3 luni după naștere.
Toți copiii născuți de femei cu hepatită B ar trebui să primească la naștere o doză de vaccin împotriva hepatitei B în termen de 24 de ore de la naștere, indiferent dacă primesc sau nu tratament cu un antiviral.
Toate femeile care sunt diagnosticate cu hepatită B ar trebui să fie îndrumate la îngrijire cu un medic avizat. Unele pot necesita continuarea tratamentului cu un antiviral, multe nu. Toate femeile au nevoie de o monitorizare regulată pe tot parcursul vieții lor, deoarece infecția cu hepatita B și sănătatea ficatului se pot schimba în timp.
Legături suplimentare de resurse:
SUA:
Centers for Disease Control and Prevention: Viral Hepatitis, Perinatal Transmission (2018)
EU/EEA:
Antenatal Screening for HIV, Hepatitis B, Syphilis and Rubella Susceptibility in the EU/EEA (2016)
Globally:
WHO Prevention of Mother-To-Child Transmission of Hepatitis B Virus: Orientări privind profilaxia antivirală în timpul sarcinii (2020)