Inteligență artificialăEdit
Inteligența artificială (AI) este subinteligența manifestată de mașini sau software, precum și ramura informaticii care dezvoltă mașini și software cu inteligență asemănătoare cu cea a animalelor. Principalii cercetători și manuale de IA definesc acest domeniu ca fiind „studiul și proiectarea agenților inteligenți”, unde un agent inteligent este un sistem care își percepe mediul înconjurător și întreprinde acțiuni care îi maximizează șansele de succes. John McCarthy, care a inventat termenul în 1956, îl definește ca fiind „studiul realizării de mașini inteligente”.
Funcțiile (sau obiectivele) centrale ale cercetării în domeniul IA includ raționamentul, cunoașterea, planificarea, învățarea, procesarea limbajului natural (comunicare), percepția și capacitatea de a muta și manipula obiecte. Inteligența generală (sau „inteligența artificială puternică”) se numără încă printre obiectivele pe termen lung ale acestui domeniu. În prezent, printre abordările populare se numără învățarea profundă, metodele statistice, inteligența computațională și IA simbolică tradițională. Există un număr enorm de instrumente utilizate în IA, inclusiv versiuni de căutare și optimizare matematică, logică, metode bazate pe probabilități și economie și multe altele.
Imprimare 3DEdit
Imprimarea 3D, cunoscută și sub numele de fabricație aditivă, a fost postulată de Jeremy Rifkin și alții ca parte a celei de-a treia revoluții industriale.
Combinată cu tehnologia internetului, imprimarea 3D ar permite ca schițele digitale ale practic oricărui produs material să fie trimise instantaneu unei alte persoane pentru a fi produse pe loc, ceea ce ar face ca achiziționarea unui produs online să fie aproape instantanee.
Deși această tehnologie este încă prea rudimentară pentru a produce majoritatea produselor, ea se dezvoltă rapid și a creat o controversă în 2013 în jurul problemei armelor tipărite 3D.
Terapie genicăEdit
Terapia genică a fost demonstrată pentru prima dată cu succes la sfârșitul anului 1990/începutul anului 1991 pentru deficitul de adenozină deaminază, deși tratamentul a fost somatic – adică nu a afectat linia germinală a pacientului și, prin urmare, nu a fost ereditar. Acest lucru a deschis calea către tratamente pentru alte boli genetice și a crescut interesul pentru terapia genică pe linia germinală – terapia care afectează gameții și descendenții pacienților.
Între septembrie 1990 și ianuarie 2014, au fost efectuate sau aprobate aproximativ 2.000 de studii de terapie genică.
Vaccinuri împotriva canceruluiEdit
Un vaccin împotriva cancerului este un vaccin care tratează cancerul existent sau previne dezvoltarea cancerului la anumite persoane cu risc ridicat. Vaccinurile care tratează cancerul existent sunt cunoscute sub denumirea de vaccinuri terapeutice împotriva cancerului. În prezent, nu există vaccinuri capabile să prevină cancerul în general.
La 14 aprilie 2009, The Dendreon Corporation a anunțat că studiul lor clinic de fază III cu Provenge, un vaccin împotriva cancerului conceput pentru tratarea cancerului de prostată, a demonstrat o creștere a supraviețuirii. Acesta a primit aprobarea U.S. Food and Drug Administration (FDA) pentru utilizarea în tratamentul pacienților cu cancer de prostată avansat la 29 aprilie 2010. Aprobarea Provenge a stimulat interesul pentru acest tip de terapie.
Carnea in vitroEdit
Carnea in vitro, numită și carne de cultură, carne curată, carne fără cruzime, carne de șaorma și carne de eprubetă, este un produs din carne de animal care nu a făcut niciodată parte dintr-un animal viu, cu excepția serului fetal de vițel prelevat de la o vacă sacrificată. În secolul XXI, mai multe proiecte de cercetare au lucrat la carnea in vitro în laborator. Primul hamburger de vită in vitro, creat de o echipă olandeză, a fost mâncat în cadrul unei demonstrații pentru presă la Londra, în august 2013. Rămân însă dificultăți care trebuie depășite înainte ca carnea in vitro să devină disponibilă în comerț. Carnea cultivată este prohibitiv de scumpă, dar se preconizează că, pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește, costul ar putea fi redus pentru a concura cu cel al cărnii obținute în mod convențional. Carnea in vitro reprezintă, de asemenea, o problemă etică. Unii susțin că este mai puțin criticabilă decât carnea obținută în mod tradițional, deoarece nu implică uciderea și reduce riscul de cruzime față de animale, în timp ce alții nu sunt de acord cu consumul de carne care nu s-a dezvoltat în mod natural.
NanotehnologieEdit
Nanotehnologia (uneori prescurtată în nanotehnologie) este manipularea materiei la scară atomică, moleculară și supramoleculară. Cea mai veche descriere răspândită a nanotehnologiei se referea la obiectivul tehnologic particular de manipulare precisă a atomilor și moleculelor pentru fabricarea de produse la scară macroscopică, denumită în prezent și nanotehnologie moleculară. O descriere mai generalizată a nanotehnologiei a fost stabilită ulterior de către Inițiativa națională pentru nanotehnologie, care definește nanotehnologia ca fiind manipularea materiei cu cel puțin o dimensiune cuprinsă între 1 și 100 de nanometri. Această definiție reflectă faptul că efectele de mecanică cuantică sunt importante la această scară a domeniului cuantic, astfel că definiția a trecut de la un obiectiv tehnologic particular la o categorie de cercetare care include toate tipurile de cercetări și tehnologii care se ocupă de proprietățile speciale ale materiei care apar sub pragul de dimensiune dat.
RoboticăEdit
Robotica este ramura tehnologiei care se ocupă cu proiectarea, construcția, operarea și aplicarea roboților, precum și a sistemelor informatice pentru controlul acestora, feedback senzorial și procesarea informațiilor. Aceste tehnologii se ocupă de mașinile automatizate care pot lua locul oamenilor în medii periculoase sau în procese de fabricație, sau care se aseamănă cu oamenii în ceea ce privește aspectul, comportamentul și/sau cogniția. Un bun exemplu de robot care seamănă cu oamenii este Sophia, un robot umanoid social dezvoltat de compania Hanson Robotics din Hong Kong, care a fost activat la 19 aprilie 2015. Mulți dintre roboții de astăzi sunt inspirați de natură, contribuind la domeniul roboticii bio-inspirate.
Terapia cu celule stemEdit
Terapia cu celule stem este o strategie de intervenție care introduce noi celule stem adulte în țesuturile deteriorate pentru a trata boli sau leziuni. Mulți cercetători medicali consideră că tratamentele cu celule stem au potențialul de a schimba fața bolilor umane și de a atenua suferința. Capacitatea celulelor stem de a se auto-reînnoi și de a da naștere unor generații ulterioare cu grade variabile de capacități de diferențiere oferă un potențial semnificativ pentru generarea de țesuturi care pot înlocui zonele bolnave și deteriorate din organism, cu un risc minim de respingere și efecte secundare.
Tehnologie de registru distribuitEdit
Legistrul distribuit sau tehnologia blockchain oferă o listă transparentă și imuabilă a tranzacțiilor. A fost propusă o gamă largă de utilizări pentru cazurile în care este necesară o bază de date deschisă și descentralizată, de la lanțuri de aprovizionare la criptomonede.
Contractele inteligente sunt tranzacții care se execută singure și care au loc atunci când sunt îndeplinite condiții predefinite. Scopul este de a oferi o securitate superioară dreptului contractual tradițional și de a reduce costurile și întârzierile tranzacțiilor. Ideea inițială a fost concepută de Nick Szabo în 1994, dar a rămas nerealizată până la dezvoltarea blockchains.
Progrese în domeniul medicalEdit
Ca urmare a faptului că tehnologia este mai rapidă în ceea ce privește furnizarea de date cu ajutorul cloud computing, domeniul medical profită de acest lucru prin crearea de dosare medicale digitale. Deoarece medicii au creat recent dosare digitale de sănătate, acest lucru poate îmbunătăți foarte mult eficiența, pe care spitalul o poate avea cu pacienții. Spitalele vor îmbunătăți sănătatea publică prin faptul că vor putea împărtăși informații valoroase despre o boală, vor fluidiza fluxul de lucru prin faptul că medicii vor putea extrage cu ușurință dosarele unui pacient și chiar vor reduce costurile asistenței medicale prin faptul că nu vor mai folosi atât de multă hârtie (Banova). Odată cu avansarea cloud computing-ului, informațiile pot fi livrate mai rapid pentru medici pentru a ajuta domeniul medical să se dezvolte.
.