Share
Pandemia de coronavirus a provocat o serie de negativități, dar poate că una dintre cele mai mari a fost sentimentul colectiv, subiacent de durere.
Oamenii sunt triști din cauza stării lumii, a pierderii celor dragi, a restricțiilor și a regulilor de mască. Suntem îndurerați de vechiul nostru simț al normalității, de rutinele pierdute de mult timp și de toate schimbările pe care le-a adus acest an.
Cu toate acestea luate în considerare, nu este de mirare că o pandemie globală este furtuna perfectă pentru depresia situațională. Dar, spre deosebire de depresia clinică, acest tip de tristețe este adesea declanșat de un eveniment traumatic sau stresant sau de o schimbare în viața dumneavoastră.
Terapeutul în sănătate comportamentală Jane Pernotto Ehrman, MEd, RCHES, ACHT, discută despre ce este depresia situațională și cum să o tratăm.
Ce este depresia situațională?
Este posibil să fi trecut deja prin episoade de depresie situațională în trecut fără să știți ce este. Factorii declanșatori pot include:
- Moartea unui prieten, a unui membru al familiei sau a unui animal de companie.
- Un divorț sau o altă problemă relațională.
- Pierderea unui loc de muncă (sau chiar obținerea unui nou loc de muncă).
- Mutarea.
- O boală sau un diagnostic dificil.
- Probleme familiale sau certuri.
- Plecarea la pensie.
- Având un copil.
- Experiența unui dezastru natural sau a unei crime.
- Probleme la locul de muncă sau la școală.
- Un accident de mașină.
- O pandemie globală.
„Mulți oameni se confruntă cu depresia situațională chiar acum din cauza COVID-19, fără ca măcar să realizeze ce li se întâmplă de fapt”, spune Ehrman. „S-ar putea să vă întrebați „de ce mă simt atât de trist sau furios?” sau „de ce sunt atât de epuizat tot timpul?” sau poate că vă este greu să vă concentrați la muncă sau la școală.”
Depresia și anxietatea pot fi înfricoșătoare pentru toată lumea, dar mai ales dacă nu le-ați mai experimentat niciodată. Pentru aceste persoane, sentimentele pot fi descurajante și ar putea simți că pierd controlul.
Ehrman spune că depresia situațională variază de la o persoană la alta, dar poate include:
- Trecerea și durerea.
- Senzația de lipsă de speranță.
- Frică sau îngrijorare constantă.
- Dificultăți de concentrare sau de somn.
- Mânia.
- Schimbare a apetitului.
- Pierderea interesului pentru activitățile normale.
- Dificultăți în îndeplinirea sarcinilor obișnuite.
- Simțirea de a fi copleșit de stres sau anxietate.
- Plâns frecvent.
Poate depresia situațională să devină depresie clinică?
Depresia situațională și depresia clinică sunt similare, dar nu la fel.
- Depresia situațională provine de la un eveniment traumatic sau stresant și persoana se luptă să se acomodeze cu schimbările legate de acesta. Acest tip de depresie se manifestă, de obicei, în termen de trei luni de la eveniment sau schimbare.
- Depresia clinică (sau depresia majoră) este mai severă decât depresia situațională, dar este important de subliniat faptul că niciun tip de depresie nu este mai „real” sau mai ușor de gestionat decât altul. Fiecare tip de depresie este o tulburare mentală care implică emoții și lupte complicate. În cazul depresiei clinice, principalul simptom este o dispoziție depresivă sau scăzută în majoritatea zilelor, pentru o perioadă lungă de timp. O dispoziție depresivă interferează adesea cu capacitatea unei persoane de a munci, de a dormi, de a mânca și de a se bucura prin orice mijloace.
În mod obișnuit, persoanele cu depresie situațională vor observa îmbunătățiri ale dispoziției la câteva zile sau săptămâni după ce evenimentul stresant s-a încheiat sau a trecut suficient timp. Cu toate acestea, este posibil ca, dacă evenimentul care declanșează depresia situațională continuă sau dacă persoana nu îl abordează niciodată pe deplin, aceasta să se transforme în depresie clinică mai târziu pe parcurs.
Poate fi tratată depresia situațională?
Veștile bune sunt că depresia situațională este o tulburare de adaptare, ceea ce o face, de obicei, să fie oarecum de scurtă durată. De multe ori, evenimentul sau factorul de stres care vă declanșează depresia se va încheia sau va trece suficient timp pentru ca aceasta să se rezolve de la sine.
Câteva persoane pot gestiona singure depresia situațională. De multe ori, învățarea de a face față situației implică realizarea unui plan deliberat și schimbări în stilul de viață.
Ehrman recomandă aceste acțiuni:
- Mâncați bine. Concentrați-vă asupra proteinelor slabe, fructelor, legumelor, nucilor, fasolei și cerealelor integrale.
- Faceți din somn o prioritate. Mergeți la culcare și treziți-vă la aceeași oră în fiecare zi. Păstrarea unui fel de rutină vă va face să vă simțiți mai structurat și în control.
- Mișcați-vă corpul. De la pierderea în greutate, la sănătatea creierului și fericire – există multe motive pentru a fi activ și a face exerciții fizice. Dar nu credeți că trebuie să petreceți ore întregi în sala de sport pentru a culege roadele. Uneori, o plimbare vioaie este suficientă pentru a face să curgă acele endorfine.
- Petreceți timp în natură. A fi în aer liber vă poate ajuta să vă simțiți mai relaxat și reîncărcat. În plus, scufundarea în aer curat și soare poate ajuta la reglarea ciclurilor de trezire-somn.
- Găsiți un mod sănătos de a vă exprima furia. Dacă camerele de furie nu sunt treaba ta, Ehrman recomandă să înveți cum să faci o criză de furie sănătoasă și adultă. De la a da muzica tare, la a scrie, la a lovi cu pumnul într-o pernă – găsiți ceea ce funcționează pentru dumneavoastră.
- Scrieți-vă gândurile. Încercați să folosiți metoda „stiloului fierbinte”, ceea ce înseamnă că atunci când vă așezați să scrieți, scrieți tot ceea ce vă vine în minte pentru cât timp aveți nevoie. Nu vă faceți griji cu privire la gramatică, ortografie sau chiar dacă are sens. După aceea, păstrați-l sau rupeți-l în bucăți.
- Practicați meditația și exercițiile de respirație. Știai că creierul tău se poate adapta la ceea ce se întâmplă în jurul tău? Conceptul se numește neuroplasticitate. Spre deosebire de un computer care are un hardware și abilități specifice, noi ne putem reconfigura creierul pentru a fi mai receptivi și mai puțin reactivi la depresia situațională. Un mod puternic de a face acest lucru este prin meditație și exerciții de respirație. Repetarea și meditația asupra unei mantre, cum ar fi „Sunt liniștit și calm”, timp de doar 15 minute, 4 până la 5 zile pe săptămână, este suficientă pentru a vă face mai conștienți și a combate gândurile negative.
- Încercați un jurnal de recunoștință. Vă dați seama că, dacă ați scrie trei lucruri bune care vi s-au întâmplat în fiecare zi, la sfârșitul unui an ați putea privi înapoi la 1.095 de experiențe pozitive? Există o mulțime de dovezi științifice care susțin de ce jurnalele de recunoștință sunt atât de bune pentru sănătatea noastră mintală.
- Luați-vă timp pentru a sta cu sentimentele dumneavoastră. Faceți loc pentru a vă exprima sentimentele inconfortabile. Emoțiile noastre nu sunt corecte sau greșite, spune Ehrman. Dacă simțiți tristețe, gândiți-vă unde o simțiți. Poate că este o greutate în piept sau pe umeri. S-ar putea să nu știi exact ce anume îți provoacă tristețea sau s-ar putea să ai o idee de ce, dar este important să ne recunoaștem sentimentele și să le onorăm.
Cât de mult timp este prea mult pentru a fi trist?
Trecerea este o emoție umană normală. Cu toții ne simțim triști din când în când, mai ales atunci când se întâmplă evenimente nefericite sau când lucrurile se schimbă.
Atunci, dacă ești încă trist, dar ești capabil să te ridici, să te îmbraci și să mergi la serviciu în fiecare zi – cum știi când se depășește limita și ar trebui să cauți ajutor?
Ehrman spune că dacă observați că depresia dvs. situațională pare să dureze mai multe săptămâni fără progrese reale, ar putea fi timpul să vorbiți cu cineva care vă poate ajuta să vă descurcați mai bine.
Să vorbiți despre problemele sau sentimentele dvs. cu cineva care nu este implicat personal vă poate ușura recuperarea și vă poate ajuta să identificați factorii declanșatori. Un terapeut profesionist înțelege că s-ar putea să vă fie greu să vorbiți despre ceea ce treceți, dar nu vă va judeca și nu vă va grăbi.
De multe ori, un terapeut vă poate ajuta să determinați dacă ceea ce experimentați este doar o depresie sau dacă este ceva mult mai grav. Și doar pentru că lumea trece printr-o pandemie globală nu înseamnă că ar trebui să suferiți în tăcere. Oamenii merg la terapie din motive mari și mici.
„Depresia este ca și cum ai privi viața prin gaura cheii”, explică Ehrman. „Dacă tot ce poți vedea este problema ta sau lupta ta – pierzi din vedere perspectiva și tot ceea ce se întâmplă în jurul tău. Oamenii cu o depresie foarte puternică și-au pierdut capacitatea de a-și imagina un viitor. Dacă începeți să vă simțiți astfel și ca și cum tristețea dvs. a început să afecteze totul, este un semnal de alarmă pentru a primi ajutor.”
Share
- coronavirusul COVID-19 depresie pandemie
.