Stresul termic include o serie de condiții în care organismul este stresat din cauza supraîncălzirii. Bolile legate de căldură includ crampele de căldură, epuizarea din cauza căldurii, erupția cutanată din cauza căldurii sau accidentul vascular cerebral din cauza căldurii, fiecare cu propriile simptome și tratamente. Simptomele pot varia de la transpirație abundentă până la amețeli, încetarea transpirației și colaps.
Cu cel mai mare risc de accident vascular cerebral din cauza căldurii sunt persoanele în vârstă, copiii și persoanele cu afecțiuni medicale, cum ar fi bolile de inimă. Cu toate acestea, chiar și indivizii tineri și sănătoși pot ceda la căldură dacă participă la activități fizice intense pe timp de caniculă.
Certe comportamente îi expun, de asemenea, pe oameni la un risc mai mare: consumul de alcool, participarea la activități fizice intense în aer liber pe timp de caniculă și administrarea de medicamente care afectează capacitatea organismului de a-și regla temperatura sau care inhibă transpirația. Stresul termic poate fi indus de temperaturile ridicate, de sarcinile grele de muncă și de îmbrăcămintea nepotrivită pentru căldură și umiditate.
Semnele stresului termic sunt adesea trecute cu vederea de către victimă. Individul poate fi la fiecare început confuz sau incapabil să se concentreze, urmat de simptome mai severe, cum ar fi fost leșinul și/sau prăbușirea. Dacă apar simptome de stres termic, deplasați victima într-o zonă răcoroasă și umbrită, dați-i apă și contactați imediat un supraveghetor sau o altă persoană pentru a-i oferi asistență.
Resurse de la Consiliul Național de Siguranță
Consiliul Național de Siguranță – Discuție de 5 minute despre siguranță – Îmbolnăviri cauzate de căldură
Consiliul Național de Siguranță – Discuție de 5 minute despre siguranță pe timp de caniculă
Angajați cu risc
Câțiva angajați sunt mai predispuși decât alții să aibă tulburări cauzate de căldură. Angajații cu afecțiuni cardiace, pulmonare sau renale, cu diabet și cei care iau medicamente sunt mai susceptibili de a avea probleme legate de stresul termic. Pastilele dietetice, sedativele, tranchilizantele, băuturile cu cofeină și consumul excesiv de alcool pot exacerba efectele stresului termic.
De multe ori este nevoie de două până la trei săptămâni pentru ca angajații să se aclimatizeze la un mediu cald. Această aclimatizare poate fi ulterior pierdută în doar câteva zile departe de căldură. Astfel, angajații ar trebui să fie mai atenți la stresul termic după ce se întorc dintr-o vacanță, când încep un nou loc de muncă sau în timpul primului val de căldură din sezon. Pe scurt, trebuie luate măsuri de precauție ori de câte ori temperaturile sunt ridicate (se apropie de 90 grade F) și locul de muncă este solicitant din punct de vedere fizic.
Alți factori
Alți factori de stres termic sunt, de asemenea, foarte importanți. În plus față de temperatură, umiditatea relativă crescută, mișcarea redusă a aerului sau lipsa de umbrire față de căldura directă (temperatură radiantă) pot afecta potențialul de stres termic.
Umiditatea relativă poate avea efecte dramatice asupra temperaturii „resimțite”, sau a indicelui de căldură. Suntem deosebit de sensibili la umiditate, iar acest lucru se datorează faptului că pielea noastră se bazează pe aer pentru a scăpa de umiditate. Transpirația este mecanismul de răcire al corpului dumneavoastră, dar dacă aerul are o umiditate relativă de 100%, transpirația nu se va evapora în aer. Ca urmare, ne simțim mult mai cald decât temperatura reală. De exemplu, dacă temperatura este de 86F și umiditatea relativă este de 90%, atunci indicele de căldură este de fapt de 105F, ceea ce face ca bolile legate de căldură să fie mai probabile să apară.
OSHA-NIOSH are o aplicație descărcabilă atât pentru utilizatorii de Apple, cât și pentru cei de Android, care nu numai că va furniza indicele de căldură actual, dar și precauții și recomandări. Aplicația privind indicele de căldură poate fi utilizată pentru ca supraveghetorii și lucrătorii să recunoască mai ușor când ar trebui implementate opțiuni preventive suplimentare. De exemplu, pe măsură ce indicele de căldură crește, atunci pot deveni necesare mai multă apă și pauze de odihnă.
Download the OSHA-NIOSH Heat Safety Tool App to know the heat index on the go.
Prevention of Heat Stress: Supervizorii
-
Ajugați timp pentru ca angajații să se adapteze la locurile de muncă fierbinți atunci când este posibil. Adesea este nevoie de două până la trei săptămâni pentru ca un angajat să se aclimatizeze la un mediu cald.
-
Ajustați programul de lucru, dacă este posibil. Atribuiți lucrări mai grele în zilele mai răcoroase sau în timpul părții mai răcoroase a zilei.
-
Reduceți volumul de muncă. Creșteți utilizarea echipamentelor în zilele călduroase pentru a reduce munca fizică.
-
Estabiliți un program pentru perioadele de lucru și de odihnă în zilele călduroase.
-
Învățați lucrătorii să recunoască semnele și simptomele tulburărilor provocate de stresul termic și să fie pregătiți să acorde primul ajutor dacă este necesar. Formarea privind bolile cauzate de căldură este disponibilă pe Learn@ISU.
-
Alegeți angajații corespunzători: Evitați să plasați angajații cu „risc ridicat” în medii de lucru fierbinți pentru perioade de timp prelungite. Realizați că angajații individuali variază în ceea ce privește toleranța lor la condițiile de stres termic.
-
Învățați să recunoașteți simptomele stresului termic. Ritmați ritmul de lucru, luând perioade de odihnă adecvate (la umbră sau într-un mediu mai răcoros).
-
Utilizați ventilatoare adecvate pentru ventilație și răcire, în special atunci când purtați echipament individual de protecție (EIP). Formarea privind îmbolnăvirile cauzate de căldură este disponibilă pe Learn@ISU.
-
Purtați îmbrăcăminte lejeră, de culoare deschisă (cu excepția cazului în care lucrați în jurul echipamentelor cu piese în mișcare).
-
Păstrați-vă la umbră de căldura directă, acolo unde este posibil (de ex, purtați o pălărie în bătaia directă a soarelui).
-
Băutați multă apă: în mediile fierbinți, corpul are nevoie de mai multă apă.