Vedere generală
Stresul este un răspuns normal la presiuni sau solicitări situaționale, mai ales dacă acestea sunt percepute ca fiind amenințătoare sau periculoase. Stresul este rezultatul unor substanțe chimice din creier, numite hormoni, care se revarsă prin corp. Acești hormoni îi fac pe oameni să transpire, să respire mai repede, să își încordeze mușchii și să se pregătească să acționeze. Când se întâmplă acest lucru, sistemul de alarmă încorporat al unei persoane – răspunsul său „luptă sau fugi” – se activează pentru a o proteja.
O anumită cantitate de stres este o parte normală a vieții de zi cu zi. Dozele mici de stres îi ajută pe oameni să respecte termenele limită, să fie pregătiți pentru prezentări, să fie productivi și să ajungă la timp la evenimentele importante. Cu toate acestea, stresul pe termen lung poate deveni dăunător. Atunci când stresul devine copleșitor și prelungit, cresc riscurile de probleme de sănătate mintală și probleme medicale.
Stresul pe termen lung crește riscul de probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia, probleme de consum de substanțe, probleme de somn, dureri și afecțiuni corporale, cum ar fi tensiunea musculară. De asemenea, crește riscul de probleme medicale, cum ar fi dureri de cap, probleme gastrointestinale, un sistem imunitar slăbit, dificultăți în conceperea unui copil, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.
Semnele & Simptomele
Semnele și simptomele stresului pot fi cognitive (legate de gândire), emoționale, fizice sau comportamentale. Severitatea lor poate varia de la ușoară la severă.
Simptomele cognitive includ:
- dificultăți de concentrare sau de gândire
- probleme de memorie
- negativitate sau lipsă de încredere în sine
- îngrijorare constantă
- dificultate în luarea deciziilor.
Simptomele emoționale includ:
- emoționalitate
- moral scăzut
- irritabilitate
- sentimentul de lipsă de speranță sau de neajutorare
- sentimentul de aprehensiune, anxietate sau nervozitate
- sentimentul de depresie
- sentimentul de nefericire sau de vinovăție
- sentimentul de agitație sau de incapacitate de relaxare.
Simptomele fizice includ:
- dureri de cap
- tensiune musculară sau alte dureri sau disconfort fizic
- probleme stomacale
- greață, diaree sau vărsături
- pierderea apetitului sexual
- frecvență cardiacă rapidă
- tensiune arterială ridicată
- fatigă.
Simptomele comportamentale includ:
- modificări ale tiparelor de alimentație sau de somn
- retragere socială
- obiecte nervoase, cum ar fi roaderea unghiilor, scrâșnirea dinților sau baterea picioarelor
- consumul crescut de cofeină, țigări, alcool sau alte droguri
- neglijarea responsabilităților familiale sau profesionale
- declinul performanței sau al productivității.
Cauze & Factori de risc
Stresul rezultă adesea dacă o persoană simte că există presiuni sau cerințe mari, că există o amenințare la adresa bunăstării sale sau că nu are suficiente resurse pentru a face față cerințelor.
Sursele comune de stres includ mediul fizic al unei persoane (de exemplu, străzile zgomotoase sau un spațiu de locuit nesigur), relațiile, munca, situațiile de viață și schimbările majore din viață. Aceste situații pot include evenimente negative, cum ar fi probleme financiare, destrămarea unei relații, dificultăți la locul de muncă sau la școală, rănire, boală sau deces și doliu. Cu toate acestea, situațiile care duc la stres pot include și schimbări pozitive, cum ar fi promovările la locul de muncă, căsătoria sau cumpărarea unei case.
Deoarece stresul este o parte normală a vieții, toată lumea îl experimentează. Cu toate acestea, intensitatea, frecvența și durata stresului vor fi diferite pentru fiecare persoană. Numeroși factori pot înrăutăți experiența stresului, cum ar fi atunci când oamenii:
- au un sprijin social limitat
- au factori de stres multipli
- au dificultăți în reglarea sau echilibrarea emoțiilor
- au dificultăți în tolerarea incertitudinii sau a stresului
- nu au încredere în sine sau nu simt că pot face față factorului de stres
- interpretează negativ factorul de stres, astfel încât se simt neputincioși, copleșiți sau neajutorați.
Diagnostic & Tratament
Practicarea autoîngrijirilor este importantă pentru reducerea stresului. Unele modalități bune de a reduce și de a gestiona stresul includ o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate, încercarea de a reduce negativitatea, prioritizarea timpului liber, limitarea alcoolului și a cofeinei, evitarea țigărilor și a altor droguri și adoptarea unei igiene adecvate a somnului.
Alte modalități de a ajuta la reducerea și de a face față stresului includ:
- prioritizarea, organizarea și delegarea sarcinilor
- căutarea sprijinului din partea familiei și a prietenilor
- participarea la un grup de sprijin sau la un program de gestionare a stresului, consultarea unui profesionist din domeniul sănătății sau accesarea de materiale de auto-ajutorare.
Odată ce o persoană simte un sentiment de bunăstare emoțională, ea se simte mai puternică și mai capabilă să își revină din stres. Acest lucru îi ajută să simtă că pot face față mai bine evenimentelor dificile din viață.
Stresul sever poate fi un simptom al unei tulburări de anxietate. Solicitați ajutor profesional dacă semnele și simptomele de stres au fost prezente pentru o perioadă lungă de timp; dacă funcționarea dvs. la locul de muncă, la școală, acasă sau din punct de vedere social este afectată; sau dacă vă confruntați cu o creștere a stresului și a dificultăților emoționale. Recuperarea din stresul cronic este posibilă.
Programe și servicii conexe
- Tratament la CAMH: Accesați CAMH
- Ajutor pentru familii de la CAMH
- ConnexOntario
- Kids Help Phone at 1 800 668-6868
.