Stephen Hawking, una dintre cele mai strălucite minți ale fizicii moderne, a murit la vârsta de 76 de ani, în locuința sa din Cambridge, Anglia, a anunțat astăzi (14 martie) The Guardian. El a fost probabil cel mai cunoscut fizician din lume, în ciuda faptului că era nevoit să comunice prin intermediul unei voci computerizate care înregistra mișcarea minuțioasă a mușchiului obrazului său.
„Suntem profund întristați de faptul că iubitul nostru tată a decedat astăzi”, au declarat Lucy, Robert și Tim Hawking, copiii fizicianului, într-un comunicat în care au anunțat moartea acestuia. „A fost un mare om de știință și un om extraordinar a cărui muncă și moștenire vor dăinui mulți ani.”
Hawking era un student strălucit la fizică la Universitatea din Cambridge când a fost diagnosticat cu scleroza laterală amiotrofică (ALS), o boală degenerativă a nervilor, cunoscută și sub numele de boala Lou Gehrig, la vârsta de 21 de ani. SLA afectează neuronii care ne ajută să ne mișcăm mușchii, astfel că Hawking a folosit un scaun cu rotile timp de zeci de ani și a comunicat prin intermediul unei „voci” computerizate. Cu toate acestea, el a continuat să lucreze și în curând a dezvoltat o serie de teorii revoluționare care aveau să refacă lumea fizicii. În 1966, cosmologul și-a publicat teza de doctorat, în care susținea că întregul univers a început ca o singularitate.
Apoi a continuat să remodeleze înțelegerea noastră despre găurile negre. Până la lucrarea lui Hawking, oamenii de știință credeau că absolut nimic nu poate scăpa dintr-o gaură neagră, ceea ce înseamnă că o gaură neagră va crește din ce în ce mai mult. Dar Hawking a postulat că mecanica cuantică permitea, în esență, găurilor negre să emită particule – un fenomen cunoscut acum sub numele de radiația Hawking.
Hawking a fost, de asemenea, un popularizator profund spiritual al unora dintre cele mai ezoterice concepte din fizică și cosmologie, cu cărți precum „O scurtă istorie a timpului” (Bantam Books, 1988). În ultimii ani, el și-a exprimat părerea despre orice, de la viitorul omenirii, la riscurile inteligenței artificiale, la șansele ca Pământul să se transforme în Venus, toate acestea continuând să publice lucrări teoretice importante în fizică.
Nota editorului: Acest articol a fost actualizat la ora 10:14 pentru a include informații despre modul în care ALS afectează organismul.
Publicat inițial pe Live Science.
Știri recente
{{{ nume de articol }}