Conflictul armat continuu, insecuritatea, lipsa de protecție din partea statului și crizele umanitare recurente au expus civilii somalezi la abuzuri grave. Se estimează că există 2,6 milioane de persoane strămutate în interiorul țării (IDP), multe dintre acestea trăind fără asistență și fiind vulnerabile la abuzuri.
Misiunea de asistență a Organizației Națiunilor Unite în Somalia (UNSOM) a înregistrat un total de 1 154 de victime civile până la jumătatea lunii noiembrie. Șaizeci și șapte la sută din această cifră se datorează atacurilor nediscriminatorii și țintite, majoritatea atacuri cu dispozitive explozive improvizate (IED), ale grupului armat islamist Al-Shabab. Violențele între clanuri și în interiorul forțelor de securitate, adesea pentru controlul asupra terenurilor și răzbunările, au dus la decese, răniri și strămutări de civili, la fel ca și operațiunile militare sporadice, inclusiv loviturile aeriene, împotriva Al-Shabab de către forțele guvernamentale somaleze, trupele Misiunii Uniunii Africane în Somalia (AMISOM) și alte forțe străine.
Autoritățile federale și regionale, în special în Somaliland, au continuat să restricționeze libertatea de exprimare și libertatea presei, inclusiv prin hărțuirea și reținerea arbitrară a jurnaliștilor și a celor percepuți ca fiind critici, precum și prin închiderea temporară a mijloacelor de informare în masă.
Relațiile dintre guvernul federal și statele membre federale s-au deteriorat, deturnând atenția de la reformele necesare și, ocazional, ducând la abuzuri.
În ianuarie, când Somalia a devenit membră a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, guvernul federal l-a expulzat pe șeful ONU în Somalia, Nicholas Haysom, arătând o scrisoare în care acesta își exprimase îngrijorarea cu privire la drepturile omului în legătură cu acțiunile guvernului din Baidoa. Guvernul nu a aprobat încă lista de candidați pentru prima Comisie națională independentă pentru drepturile omului din țară. Guvernul a numit în funcții la nivel înalt persoane implicate în încălcări grave ale drepturilor omului. În mod pozitiv, Somalia a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și a întocmit primul său raport pentru Comitetul pentru drepturile copilului.
Abusuri ale forțelor guvernamentale și ale forțelor aliate
Forțele guvernamentale somaleze au răspuns la o mână de demonstrații în mare parte pașnice cu forță letală. În mai, forțele de securitate au ucis cel puțin un copil în timp ce studenții protestau pașnic în Beletweyn, în urma unei decizii a guvernului de a amâna examenele.
În decembrie 2018, în timpul pregătirii alegerilor prezidențiale regionale din Baidoa, forțele etiopiene l-au arestat pe Mukhtar Robow, un fost lider Al-Shabab care a candidat la președinția regională, declanșând proteste. Forțele de securitate, în special forțele de poliție, au răspuns cu forță letală, ucigând cel puțin 15 protestatari și rănind mulți alții între 13 și 15 decembrie, potrivit ONU. Amnesty International a documentat uciderea unui membru al parlamentului și a unui copil la 14 decembrie. Zeci de persoane au fost arestate în mod arbitrar, printre care se pare că se numără și copii.
Au fost asasinați zeci de oficiali guvernamentali și de securitate, precum și foști delegați electorali și bătrâni ai clanurilor care au fost implicați în procesul electoral din 2016; Al-Shabab a revendicat responsabilitatea pentru unele dintre asasinate.
Tribunalurile militare continuă să judece inculpați într-o gamă largă de cazuri, inclusiv pentru infracțiuni legate de terorism, în proceduri care încalcă standardele unui proces echitabil. Potrivit rapoartelor mass-media și ONU, între 31 decembrie 2018 și începutul lunii noiembrie 2019, guvernul a efectuat cel puțin 16 execuții, toate pentru presupuse infracțiuni legate de terorism.
Abusuri ale Al-Shabab
Al-Shabab a executat, în urma unor procese nedrepte, persoane pe care le-a acuzat că lucrau sau spionau pentru guvern și forțele străine, mass-media raportând o creștere a execuțiilor la mijlocul anului; și a extorcat „taxe” prin amenințări.
Al-Shabab a desfășurat atacuri țintite și nediscriminatorii împotriva civililor și a infrastructurii civile, folosind dispozitive explozive improvizate (IED), atentate sinucigașe cu bombă și bombardamente, precum și asasinate, în special în Mogadishu și Shabelle Inferior, care s-au soldat cu peste 750 de morți și răniți în rândul civililor, potrivit ONU.
Abuzuri împotriva copiilor
Toate părțile somaleze la conflict au comis abuzuri grave împotriva copiilor, inclusiv ucideri, mutilări, precum și recrutarea și utilizarea de copii soldați.
În 2018, ONU a documentat mai multe cazuri de copii recrutați și utilizați ca soldați în Somalia decât în orice altă țară din lume. Această tendință a continuat în 2019, deoarece Al-Shabab a continuat o campanie agresivă de recrutare a copiilor, cu represalii împotriva comunităților care au refuzat să predea copiii.
Autoritățile federale și regionale somaleze au reținut în mod ilegal copii doar pentru presupuse legături cu Al-Shabab și, uneori, au trimis în judecată, în instanțe militare, copii pentru infracțiuni legate de terorism. Guvernul nu a reușit să pună în aplicare măsuri de justiție juvenilă, în special pentru copiii acuzați de infracțiuni legate de Al-Shabab.
Violență sexuală
Femeile și fetele strămutate în interiorul țării rămân expuse unui risc deosebit de violență sexuală și de gen din partea bărbaților înarmați și a civililor.
ONU a documentat peste 100 de incidente de violență sexuală împotriva fetelor. Cazurile a două fete care au fost violate în grup de civili și au murit au primit o atenție publică semnificativă. Aisha Ilyas Adan, în vârstă de 12 ani, a dispărut la 24 februarie, iar cadavrul ei a fost descoperit a doua zi în apropierea casei sale din North Galkayo, Puntland. Potrivit mai multor rapoarte media, Aisha a fost violată, mutilată și strangulată până la moarte. Trei bărbați au fost condamnați la moarte în temeiul Legii privind infracțiunile sexuale din 2016 din Puntland, care include pedepse cu moartea pentru cazuri „agravate” de viol. Human Rights Watch se opune pedepsei cu moartea în toate cazurile.
Codul penal somalez, aflat în prezent în curs de revizuire, clasifică violența sexuală ca fiind o „infracțiune împotriva modestiei și onoarei sexuale”, mai degrabă decât ca o încălcare a integrității corporale; de asemenea, pedepsește relațiile sexuale între persoane de același sex. Proiectul de lege federal privind infracțiunile sexuale a fost înaintat parlamentului, dar nu fusese încă dezbătut la momentul redactării acestui document.
Libertatea de exprimare și de asociere
Guvernul federal, autoritățile regionale, în special în Puntland și Jubaland, și Al-Shabab au continuat să intimideze, să hărțuiască și să atace jurnaliștii. În timp ce autoritățile somaleze investighează rareori cazurile de ucidere sau de atacuri asupra jurnaliștilor, o organizație media somaleză a raportat că tribunalul militar din Mogadiscio a condamnat în contumacie la cinci ani de închisoare un ofițer de poliție pentru uciderea în iulie 2018 a cameramanului Abdirizak Kasim Iman.
Doi jurnaliști, Mohamed Sahal Omar și somalo-canadianul Hodan Nalayeh, au fost uciși într-un atac al Al-Shabab din 12 iulie asupra unui hotel din orașul portuar Kismayo din sudul țării.
În septembrie și octombrie, autoritățile din Puntland au hărțuit în mod repetat jurnaliștii de la Radio Daljir, după ce postul de radio a relatat despre presupuse arestări arbitrare și rele tratamente aplicate deținuților, inclusiv despre presupusul deces în custodie al unui deținut ca urmare a relelor tratamente, de către forțele de securitate din Puntland.
La sfârșitul lunii mai, poliția l-a reținut timp de trei zile pe Ali Adan Munim, reporter la postul de presă privat Goobjoog, citând postări pe Facebook în care Ali a criticat tratamentul aplicat de Agenția Națională de Informații și Securitate (NISA) deținuților și a declarat că a obținut copii ale examenelor naționale. El a fost acuzat că a insultat funcționari publici, a perturbat activitatea guvernului și a răspândit propagandă.
Deplasări și acces la asistență umanitară
Criza umanitară din țară a continuat din cauza conflictului continuu, a violențelor și a secetei tot mai frecvente. ONU a legat în mod explicit situația umanitară de schimbările climatice, printre alți factori. Aceasta a declarat că 2,1 milioane de somalezi se confruntă cu o insecuritate alimentară acută, de la sfârșitul lunii septembrie, mulți dintre ei fiind copii și persoane strămutate în interiorul țării.
ONU și Consiliul Norvegian pentru Refugiați au raportat, de asemenea, că peste 300.000 de persoane au fost nou strămutate până în septembrie. Aceste persoane s-au confruntat cu abuzuri grave, inclusiv violență sexuală, evacuări forțate și acces limitat la nevoile de bază, cum ar fi alimente și apă. Potrivit agențiilor umanitare, peste 173.255 de persoane fuseseră evacuate, cele mai multe cu forța, până în august 2019, în principal în Mogadiscio.
Agențiile umanitare se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește accesul din cauza insecurității, a atacurilor țintite asupra lucrătorilor umanitari, a violenței generalizate și a restricțiilor impuse de părțile implicate în conflict. Al-Shabab continuă să interzică multor organizații neguvernamentale și tuturor agențiilor ONU să lucreze în zonele aflate sub controlul său, blocând unele orașe controlate de guvern.
Somaliland
Guvernul din Somaliland a restricționat în mod sever raportarea și libera exprimare pe teme considerate controversate sau prea critice la adresa autorităților.
A existat un număr semnificativ de arestări arbitrare ale jurnaliștilor și închiderea temporară a unor instituții media. La 10 februarie, tribunalul regional din Hargeisa a suspendat ziarul Foore pentru un an și l-a amendat pe editorul acestuia, Abdirashid Abdiwahab Ibrahim, cu 3 milioane de șilingi din Somaliland (300 USD). Ziarul a fost acuzat că a răspândit dezinformări după ce a relatat despre construirea unui nou palat prezidențial în Hargeisa. Interdicția asupra Foore a fost ridicată în august.
De asemenea, guvernul a arestat în mod arbitrar pe cei percepuți ca fiind critici ai guvernului. La 12 ianuarie, poetul Abdirahman Ibrahim Adan (cunoscut sub numele de „Abdirahman Abees”) a fost arestat în mod arbitrar și acuzat de „insultarea poliției” după ce a evidențiat diverse abuzuri ale procedurilor legale în Somaliland. El a fost achitat și eliberat la 25 februarie.
Actori internaționali cheie
Sprijinul și atenția internațională s-au concentrat pe construirea sectorului de securitate al Somaliei, pe îmbunătățirea relațiilor dintre autoritățile federale și cele statale și pe procesele electorale regionale. Atenția acordată asigurării responsabilității pentru abuzuri a rămas minimă.
În urma violențelor polițienești din decembrie 2018 din Baidoa, principalii parteneri internaționali – Uniunea Europeană, Regatul Unit și Germania – au suspendat temporar sprijinul acordat poliției din statul de sud-vest.
După ce guvernul somalez l-a expulzat pe reprezentantul special al secretarului general Haysom, ONU și-a suspendat raportarea lunară privind chestiunile legate de drepturile omului.
Armata SUA a efectuat din ce în ce mai multe lovituri aeriene în Somalia și operațiuni militare comune împotriva Al-Shabab. Mass-media și ONG-urile au documentat mai multe victime civile. În aprilie, AFRICOM a recunoscut două victime civile într-un atac din aprilie 2018, citând erori interne de raportare.
În august, șase state membre ale Consiliului de Securitate al ONU au blocat o încercare a Kenyei de a impune sancțiuni suplimentare de combatere a terorismului împotriva Al-Shabab, care ar fi putut pune în pericol livrarea de ajutor umanitar.
Donatorii internaționali au sprijinit înființarea unui nou tribunal civil și a unui complex penitenciar civil în Mogadiscio. La momentul redactării acestui raport, mandatul tribunalului a rămas neclar și nu a fost înființat niciun centru pentru minori.
Concurența dintre EAU și Qatar pentru dominația politică și economică în Somalia a continuat să exacerbeze tensiunile din interiorul Somaliei, atât între Mogadishu și statele federale, cât și cu Somaliland.