Ce este Sindromul Guillain-Barré (GBS)?
Sindromul Guillain-Barré (GBS) este o tulburare autoimună rară în care sistemul imunitar propriu al unei persoane declanșează un răspuns inflamator și provoacă leziuni ale nervilor periferici. Acest lucru poate afecta nervii senzoriali, motori și autonomi. Simptomele apar adesea rapid și pot include tulburări senzoriale la nivelul extremităților (mâini, brațe, picioare și picioare), slăbiciune musculară și pierderea reflexelor. În unele cazuri, această slăbiciune musculară poate duce la paralizie. În circumstanțe rare, pacienții pot avea dificultăți de respirație care duc la dificultăți respiratorii, precum și tulburări senzoriale sau paralizie a mușchilor faciali.
SGB după un vaccin antigripal este similar cu polineuropatia demielinizantă inflamatorie cronică (CIDP), care afectează, de asemenea, nervii periferici, dar se distinge prin apariția treptată a simptomelor și prin natura cronică a CIDP.
Există mai multe variante de SGB, inclusiv polineuropatia demielinizantă inflamatorie acută (AIDP), cea mai frecventă variantă de SGB în SUA. Alte variante includ sindromul Miller Fischer (MFS), neuropatia axonală motorie acută (AMAN) și neuropatia axonală motorie acută senzorială (AMSAN).
Deși sindromul Guillain-Barré este rar, acesta nu face discriminare între indivizii afectați, afectând în mod egal ambele sexe și apărând la orice vârstă.
Ce cauzează SGB?
Un procent ridicat de cazuri au fost raportate ca apărând la scurt timp după o infecție virală sau bacteriană și, uneori, în urma unor infecții atât de comune precum gripa sau intoxicația alimentară. SGB a fost, de asemenea, raportată apariția după administrarea vaccinului antigripal.
Cum se leagă SGB de vaccinul antigripal?
De la realizarea legăturii dintre SGB și vaccinul împotriva gripei porcine din 1976, mai multe studii au evaluat relația dintre SGB și vaccinul antigripal sezonier. Deși dovezile nu au fost adecvate pentru a accepta sau respinge o relație de cauzalitate între vaccin și această afecțiune, cercetătorii au observat o creștere a șanselor de contractare a SGB atât în cazul vaccinurilor împotriva gripei sezoniere din 1992-93, cât și în cazul vaccinurilor împotriva gripei sezoniere din 1993-94.
După ce mai multe studii au sugerat o legătură între SGB și vaccinul antigripal, Tabelul de leziuni provocate de vaccinuri a fost revizuit în martie 2017 pentru a include apariția SGB în urma vaccinului antigripal. Conform Vaccine Injury Table, simptomele de GBS după un vaccin antigripal ar trebui să se manifeste la 3-42 zile de la vaccinare pentru a aduce o cerere de despăgubire în cadrul Tabelului, deși este încă posibil să se depună o cerere de despăgubire cu succes dacă simptomele nu se încadrează strict în această perioadă de timp.
Cum se diagnostichează GBS?
Sindromul Guillain-Barré este un diagnostic clinic bazat pe prezentarea slăbiciunii și a reflexelor diminuate sau absente. Cu toate acestea, medicii efectuează de obicei teste pentru a susține un diagnostic de sindrom Guillain-Barré, inclusiv:
- Punctură lombară (utilizată pentru analiza lichidului cefalorahidian)
- Electromiografie și studii de conducere nervoasă (EMG/NCS)
Cum se tratează SGB?
Pentru că stadiile incipiente ale SGB sunt în mare măsură imprevizibile și simptomele pot fi severe, majoritatea pacienților nou diagnosticați sunt spitalizați.
Tratarea SGB poate implica eforturile coordonate ale unui neurolog, fizioterapeut, medic internist, medic de familie, kinetoterapeut, ergoterapeut, asistent social, asistent medical și psiholog sau psihiatru. Unii pacienți pot avea nevoie, de asemenea, de logopedie, în funcție de amploarea efectelor bolii.
Schimbul de plasmă și imunoglobulinele intravenoase în doze mari ajută adesea la scurtarea evoluției SGB dacă sunt administrate în stadiile incipiente ale bolii. Institutul GBS/CIDP constată că peste 90% dintre pacienți trec în faza de reabilitare în decurs de patru săptămâni.
Viața cu GBS
Pacienții cu sindromul Guillain-Barré nu suferă doar de dificultăți fizice, ci pot suferi și perioade dureroase din punct de vedere emoțional. Multor pacienți le este greu să se adapteze la paralizia bruscă și la dependența de alte persoane pentru activități care înainte erau efectuate cu ușurință.
Perioada de recuperare pentru SGB poate dura de la câteva săptămâni până la câțiva ani. Institutul Național de Tulburări Neurologice și Accidente Vasculare Cerebrale (National Institute of Neurological Disorders and Stroke) citează faptul că 30% dintre cei cu Sindromul Guillain-Barré încă mai au slăbiciune reziduală după 3 ani, iar 3% pot suferi o recidivă a slăbiciunii musculare și a senzațiilor de furnicături la ani după atacul inițial.
.