Principii de psihologie socială – ediția I-a internațională

Creșterea contemporană a globalizării și a imigrației conduce la populații mai diverse din punct de vedere cultural în multe țări. Aceste schimbări vor crea multe beneficii pentru societate și pentru indivizii din cadrul acesteia. Diversitatea de gen, culturală, de orientare sexuală și etnică poate îmbunătăți creativitatea și performanța grupului, poate facilita noi moduri de a privi problemele și poate permite puncte de vedere multiple asupra deciziilor (Cunningham, 2011; Mannix & Neale, 2005; van Knippenberg & Schippers, 2007). Pe de altă parte, așa cum am văzut în multe locuri din această carte, similaritatea percepută este un factor determinant extrem de important al plăcerii. Membrii unor grupuri diverse din punct de vedere cultural pot fi mai puțin atrași unii de alții decât membrii unor grupuri mai omogene, pot avea mai multe dificultăți în a comunica unii cu alții și, în unele cazuri, pot să nu se placă în mod activ și chiar să se angajeze în comportamente agresive unii față de alții.

Principiile psihologiei sociale, inclusiv ABC-ul – efect, comportament și cogniție – se aplică studiului stereotipurilor, prejudecăților și discriminării, iar psihologii sociali au depus eforturi substanțiale de cercetare pentru a studia aceste concepte (Figura 11.2). Componenta cognitivă în percepțiile noastre asupra membrilor grupului este stereotipul – convingerile pozitive sau negative pe care le avem despre caracteristicile grupului social. Putem decide că „francezii sunt romantici”, că „bătrânii sunt incompetenți” sau că „profesorii universitari sunt distrați”. Și putem folosi aceste convingeri pentru a ne ghida acțiunile față de persoanele din grupurile respective. Pe lângă stereotipurile noastre, putem dezvolta, de asemenea, prejudecăți – o atitudine negativă nejustificată față de un outgroup sau față de membrii acelui outgroup. Prejudecata poate lua forma disprețului, furiei, fricii, dezgustului, disconfortului și chiar a urii – genul de stări afective care pot duce la comportamente precum atacul împotriva homosexualilor despre care tocmai ați citit. Stereotipurile și prejudecățile noastre sunt problematice pentru că pot crea discriminare – comportamente negative nejustificate față de membrii grupurilor marginale pe baza apartenenței lor la grup.

Deși violența împotriva membrilor grupurilor marginale este, din fericire, rară, stereotipurile, prejudecățile și discriminarea influențează totuși viețile oamenilor într-o varietate de moduri. Stereotipurile ne influențează performanța academică (Shapiro & Neuberg, 2007), carierele pe care alegem să le urmăm (Zhang, Schmader, & Forbes, 2009), experiențele noastre la locul de muncă (Fiske & Lee, 2008) și suma cu care suntem plătiți pentru munca pe care o facem (Jackson, 2011; Wood & Eagly, 2010).

Stereotipurile și prejudecățile au o influență omniprezentă și adesea pernicioasă asupra reacțiilor noastre față de ceilalți și, de asemenea, în unele cazuri, asupra propriilor noastre comportamente. Pentru a lua un exemplu, cercetările în domeniul psihologiei sociale au descoperit că stereotipurile noastre pot duce, în unele cazuri, la amenințarea stereotipurilor – diminuarea performanțelor care sunt cauzate de cunoașterea stereotipurilor culturale. Spencer, Steele și Quinn (1999) au descoperit că, atunci când femeilor li s-a amintit de stereotipul (neadevărat) conform căruia „femeile nu se pricep la matematică”, acestea au avut performanțe mai slabe la testele de matematică decât atunci când nu li s-a amintit de stereotip, iar alte cercetări au descoperit amenințarea stereotipului în multe alte domenii. Vom analiza rolul amenințării stereotipului mai în detaliu mai târziu în acest capitol.

Într-o linie de cercetare deosebit de tulburătoare despre influența prejudecăților asupra comportamentelor, Joshua Correll și colegii săi au pus participanți albi să participe la un experiment în care au vizualizat fotografii cu persoane albe și negre pe un ecran de calculator. De-a lungul experimentului, fotografiile arătau persoane care țineau fie o armă, fie ceva inofensiv, cum ar fi un telefon mobil. Participanților li s-a cerut să decidă cât mai repede posibil să apese un buton pentru a „trage” dacă ținta deținea o armă, dar să „nu tragă” dacă persoana nu deținea o armă. În general, participanții albi au avut tendința de a trage mai des atunci când persoana care ținea obiectul era de culoare decât atunci când persoana care ținea obiectul era albă, iar acest lucru s-a întâmplat chiar și atunci când nu era prezentă nicio armă (Correll, Park, Judd, & Wittenbrink, 2007; Correll et al., 2007).

Discriminarea este o problemă majoră a societății, deoarece este atât de răspândită, ia atât de multe forme și are efecte atât de negative asupra atâtor oameni. Chiar și oamenii care sunt plătiți să fie imparțiali pot face discriminare. Price și Wolfers (2007) au constatat că jucătorii albi din meciurile Asociației Naționale de Baschet au primit mai puține faulturi atunci când mai mulți arbitri prezenți în joc erau albi, iar jucătorii de culoare au primit mai puține faulturi atunci când mai mulți arbitri prezenți în joc erau de culoare. Implicația este – fie că știau sau nu – că arbitrii făceau discriminare pe bază de rasă.

Poate că ați avut unele experiențe în care v-ați trezit răspunzând unei alte persoane pe baza unui stereotip sau a unei prejudecăți, și poate că faptul că ați făcut-o v-a surprins. Poate că atunci ați încercat să treceți peste aceste convingeri și să reacționați la persoana respectivă mai mult pe baza caracteristicilor sale individuale. Ne plac unii oameni și ne displac alții – acest lucru este firesc – dar nu ar trebui să lăsăm culoarea pielii, sexul, vârsta, religia, orientarea sexuală sau originea etnică a unei persoane să facă aceste determinări în locul nostru. Și totuși, în ciuda celor mai bune intenții ale noastre, s-ar putea să ajungem să ne împrietenim doar cu persoanele care ne sunt asemănătoare și poate chiar să evităm persoanele pe care le considerăm diferite.

În acest capitol, vom studia procesele prin care ne dezvoltăm, menținem și folosim stereotipurile și prejudecățile noastre. Vom lua în considerare rezultatele negative ale acestor convingeri asupra țintelor percepțiilor noastre și vom analiza modalitățile prin care am putea fi capabili să schimbăm aceste convingeri, sau cel puțin să ne ajutăm să nu mai acționăm în baza lor. Să începem prin a lua în considerare latura cognitivă a convingerilor noastre de grup – concentrându-ne în primul rând pe stereotipuri – înainte de a ne referi la rolul important al sentimentelor în prejudecăți.

.