Paralizie facială

Introducere

Paralizia facială se datorează deteriorării nervului facial care alimentează mușchii feței. Ea poate fi clasificată în două categorii în funcție de localizarea patologiei ocazionale:

1. Paralizie facială centrală- datorată afectării deasupra nucleului facial
2. Paralizie facială periferică- datorată afectării la sau sub nucleul facial

Anatomie relevantă din punct de vedere clinic

Pentru mai multe detalii despre anatomia nervului facial, vă rugăm să consultați pagina Nervul facial.

Nervul cranian al VII-lea își are nucleul în Pons și urmează un traseu destul de sinuos înainte de a ieși din craniu prin foramenul stilomastoidian. Trece apoi prin glanda parotidă, împărțindu-se în 5 ramuri: Temporal, zigomatic, bucal, mandibular și cervical.

Vezi video despre mușchii faciali :mușchii faciali

Cauzele paraliziei faciale periferice

Există mai multe cauze ale paraliziei faciale:

• Paralizia idiopatică sau paralizia Bell – Cauza nu este cunoscută, dar este probabil să fie legată de infecția cu Herpes Simplex . Aceasta este cea mai frecventă cauză a paraliziei faciale.

• Tumoră – O tumoare care comprimă nervul facial poate duce la paralizie facială, dar mai frecvent nervul facial este afectat în timpul îndepărtării chirurgicale a unei tumori. Cea mai frecventă tumoră care duce la paralizie facială în timpul îndepărtării chirurgicale este neurinomul acustic (cunoscut și sub numele de Schwannom vestibular). Mai rar, colesteatomul, hemangiomul, Schwannomul facial sau tumorile glandei parotide (sau intervenția chirurgicală pentru a le îndepărta) sunt cauza.

• Infecție
  • Sindromul Ramsay Hunt – Cauzat de infecția cu Herpes Zoster = o apariție sindromică de paralizie facială, erupții veziculare herpetiforme și disfuncție vestibulocohleară. Pacienții care prezintă sindromul Ramsay Hunt au, în general, un risc mai mare de pierdere a auzului decât pacienții cu paralizie Bell, iar evoluția bolii este mai dureroasă. În plus, la acești pacienți se observă o rată de recuperare mai mică.
  • Boala Lyme – Infecția cu Borrelia burgdorferi prin mușcături de căpușă este o altă cauză a paraliziei faciale. Dintre pacienții afectați de boala Lyme, 10% dezvoltă paralizie facială, 25% dintre acești pacienți prezentând paralizie facială bilaterală.

• Leziuni iatrogene ale nervului facial – Leziunile iatrogene ale nervului facial apar cel mai frecvent în cazul înlocuirii articulației temporomandibulare, mastoidectomiei și parotidectomiei.

• Cauze congenitale

• Rare – Acestea includ:

:

• Neurosarcoidoza, Otita medie, Scleroza multiplă, Sindromul Moebius, Sindromul Melkersson-Rosenthal, Sindromul Guillain-Barre, Sindromul Millard-Gubler AKA Sindromul Ventral Pontine (Paralizie facială ipsilaterală cu hemiplegie contralaterală cauzată de afectarea tractului cortico-spinal împreună cu paralizia rectusului lateral pe partea ipsilaterală datorită afectării nervului abducent), Sindromul Foville AKA Sindromul Pontinului Medial Inferior (paralizie facială ipsilaterală, hemiplegie contralaterală cu efecte de privire conjugată ipsilaterală), Sindromul opt și jumătate (paralizie facială cu oftalmoplegie internucleară și paralizie a privirii orizontale)

• Traumatisme, în special fracturi ale oaselor temporal și mastoidian

Factori de risc

• Diabet
• Sarcina – ar putea fi datorată hipercoagulabilității, tensiunii arteriale crescute, încărcătură lichidiană crescută, infecție virală și imunitate suprimată
• Infecție a urechii
• Infecție a tractului respirator superior
• Obezitate

Prezentare clinică

Paralizia mușchilor alimentați de nervul facial se prezintă pe partea afectată a feței după cum urmează:

Aparența și amplitudinea mișcărilor:

• Incapacitatea de a închide ochiul
• Incapacitatea de a mișca buzele de ex. într-un zâmbet, încrețire
• În repaus, partea afectată a feței poate „cădea”, deși dacă persoana este în Sinkinezie, partea afectată a gurii poate sta mai sus decât cealaltă parte
• Pleoapa inferioară poate cădea și se poate întoarce spre exterior – „ectropion”

Efecte funcționale:

• Dificultăți în a mânca și a bea, deoarece lipsa de etanșare a buzelor face dificilă menținerea lichidelor și alimentelor în cavitatea bucală
• Claritate redusă a vorbirii, deoarece „consoanele labiale” (de ex. b, p, m, v, f) necesită toate etanșarea buzelor
• Uscăciunea ochiului afectat – a se vedea pagina Ochi uscat pentru mai multe detalii

Efecte somatice:

Nervul facial alimentează glandele lacrimale ale ochiului, glandele salivare și către mușchiul osului de la scăriță din urechea mijlocie (stambul). Transmite, de asemenea, gustul de la 2/3 anterioare ale limbii.

Paralizia facială implică adesea:

• Lipsă de producție de lacrimi în ochiul afectat, determinând un ochi uscat, cu risc de ulcerație corneană.
• În paralizia nervului facial există 2 probleme care contribuie la facerea ochiului uscat:
  • Nervul petrosal mare, derivat din nervul facial, alimentează componenta autonomă parasimpatică a glandei lacrimale. – care controlează producția de umezeală/uscăciune în ochi.
  • Ramura zigomatică a nervului facial alimentează Orbicularis Oculi, iar paralizia rezultată determină incapacitatea (sau capacitatea redusă) de a închide ochiul sau de a clipi, astfel încât lacrimile (sau chiar lubrifierea artificială sub formă de picături, gel sau unguent) nu se răspândesc corect pe cornee.

• Hiperacuzie = sensibilitate la zgomote puternice bruște
• Senzație gustativă alterată.

Fenomenul Bell

Diagnostic diferențial

Neuronul motor superior versus Neuronul motor inferior

Dacă fruntea nu este afectată (adică pacientul este capabil să ridice complet sprânceana pe partea afectată), atunci paralizia facială este probabil rezultatul unei leziuni la nivelul neuronului motor superior (UMN). Paralizia care include fruntea, astfel încât pacientul este incapabil să ridice sprânceana afectată, este o leziune a neuronului motor inferior (LMN)

Cu toate acestea, se recomandă prudență în utilizarea conservării funcției frunții pentru a diagnostica o leziune centrală. Pacienții pot avea o conservare a funcției frunții cu leziuni în nucleul pontin al nervului facial, cu leziuni selective în osul temporal sau cu o leziune a nervului în distribuția sa în față. Merită să ne amintim că o leziune corticală care produce o paralizie/pareză facială inferioară este de obicei asociată cu un deficit motor al limbii și slăbiciune a degetului mare, a degetelor sau a mâinii pe partea ipsilaterală.

Proceduri de diagnosticare

• Investigațiile de laborator includ o audiogramă, studii de conducere nervoasă (ENoG), tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM), electromiografie (EMG).

• Conform unui ghid clinic, publicat în 2013, clinicienii „nu ar trebui să obțină teste de laborator și imagistice de rutină la pacienții cu paralizie Bell nou-înființată”.

Măsuri de rezultat

• Sunnybrook Facial Grading System
• Scara de clasificare a nervilor faciali House-Brackmann
• Synkinesis Assessment Questionnaire
• Linear Measurement Index
• Facial Disability Index
• Lip-…length (LL) and Snout (S) Indices
• Five-Point Scale

Management / Intervenții

Managementul medical și chirurgical depinde de cauza paraliziei faciale.

Managementul medical

Paralizia Bell și Sindromul Ramsay Hunt sunt tratate cu corticosteroizi (prednison), administrați în termen de 72 de ore de la debut,iar acest lucru poate fi însoțit de medicație antivirală; vă rugăm să consultați paginile legate pentru mai multe detalii despre managementul medical în aceste 2 afecțiuni.

Managementul chirurgical

Tumorile, cum ar fi neuroamele acustice și schwanomii faciali, sunt frecvent rezecate chirurgical. A se vedea paginile Neuroma acustic și Schwannom facial pentru mai multe detalii despre aceste tumori și managementul lor chirurgical.

Pacienților cu risc ridicat de ulcer cornean li se poate oferi o intervenție chirurgicală oculoplastică pentru a proteja ochiul.

Pentru pacienții cu paralizie facială densă și fără funcție nervoasă, pot fi utilizate o serie de intervenții chirurgicale. Acestea se încadrează în următoarele categorii:

1. Chirurgii de reanimare facială care implică grefă sau anastomoză nervoasă
2. Chirurgii de reanimare facială care implică transpoziție musculară
3. Chirurgii statice, adică. chirurgia plastică pentru a îmbunătăți simetria în repaus, dar fără nicio îmbunătățire în mișcare

Fizioterapie

În stadiile incipiente ale paraliziei faciale, cel mai important lucru care trebuie făcut este să se verifice dacă pacientul are grijă de ochiul afectat într-un mod adecvat. Deoarece nervul facial este responsabil pentru producția de lubrifiere a corneei, este foarte probabil ca pacientul să sufere de ochi uscat în primele săptămâni și luni pentru paralizia facială, ceea ce îl expune riscului de a dezvolta un ulcer cornean, care poate duce la afectarea vederii la ochiul respectiv.

Terapeutul ar trebui să educe pacientul în gestionarea ochiului uscat, dacă acest lucru nu a fost făcut de către alte persoane medicale. În cazul în care ochiul pare roșu sau pacientul raportează episoade frecvente de roșeață, este necesară o trimitere urgentă la oftalmologie (sau sfătuirea pacientului să se prezinte la serviciul de urgență al unui spital oftalmologic). Vă rugăm să consultați pagina Ochi uscat pentru informații mai detaliate, inclusiv prezentarea ochiului uscat, riscurile de ulcer cornean și managementul, inclusiv bandajarea și utilizarea lubrifierii artificiale.

• Reeducarea neuromusculară (NMR) – pentru detalii despre acest concept, vă rugăm să consultați pagina Reeducarea neuromusculară în paralizia facială.
• Electromiografie (EMG) și biofeedback în oglindă
• Stimulare electrică trofică (TES)
• Tehnici de facilitare neuro-musculară proco-ceptivă
• Tehnica Kabath
• Terapie prin mimă

Evidența tratamentelor de fizioterapie

• Conform ghidurilor de practică clinică, fizioterapia este recomandată („recomandare slabă”) în paralizia Bell, iar tehnicile de reeducare neuromusculară sunt eficiente în creșterea amplitudinii mișcărilor faciale și a simetriei, precum și în reducerea/minimizarea sinkineziei.
• Terapia mimică poate îmbunătăți funcționalitatea pacienților cu paralizie facială. Terapia constă în exerciții cu oglinzi.
• Efectul stimulării electrice este controversat.
• Un studiu a constatat că tehnica PNF este mai eficientă decât exercițiile convenționale.
• Un studiu a constatat că tehnica PNF/Kabat este mai eficientă decât niciun exercițiu.

Complicații/Sequelae

Sinkinezia (AKA regenerare aberantă) apare după o leziune a nervului facial. Pentru mai multe informații pe această temă, consultați pagina dedicată Sinkinezei.

Sinkineza se dezvoltă în cazurile de leziune axonotmică a nervului facial și, prin urmare, este o sechelă normală a leziunii nervului facial.

Fizioterapia este extrem de utilă în gestionarea sinkineziei, iar tehnicile de reeducare neuromusculară și exercițiile de feedback în oglindă, în special, sunt eficiente în reducerea problemelor de sinkinezie.

Efecte asupra calității vieții

Un studiu retrospectiv amplu publicat în septembrie 2018 a analizat corelația dintre gravitatea paraliziei faciale și calitatea vieții; acesta a concluzionat: „S-a constatat o corelație între gravitatea paraliziei faciale și calitatea vieții într-o cohortă mare de pacienți care cuprinde diverse etiologii. În plus, au fost dezvăluiți factori noi care prezic calitatea vieții în paralizia facială”.

Resurse

Carte de binefacere pentru paralizia facială din orice cauză

Bell’s Palsy Association, Charity

Site web de informare despre paralizia Bell

Aici este un link către grupul de Facebook pentru paralizia facială.org

Acest link este către un videoclip introductiv despre efectele paraliziei faciale

1. 1.0 1.1 1.1 1.2 1.3 1.4 Zhao Y, Feng G, Gao Z. Advances in diagnosis and non-surgical treatment of Paralizia lui Bell. Jurnalul de otologie. 2015 Mar 1;10(1):7-12.
2. Peiterson,E. Paralizia lui Bell; evoluția spontană a 2.500 de paralizii periferice ale nervului facial de diferite etiologii. Acta Oto-Laryngologica. Supplementum 2002;549:4-30
3. Holland NJ, Weiner GM. Evoluții recente în paralizia Bell. BMJ 2004; 329(7465):553-7
4. Clark JR, Carlson RD, Sasaki CT, et al. Paralizia facială în boala Lyme. Laryngoscop. Nov 1985;95(11):1341-5.
5. Hohman MH, Bhama PK, Hadlock TA. Epidemiologia leziunilor iatrogene ale nervului facial: un deceniu de experiență. Laryngoscop. 2014 Jan;124(1):260-5.
6. 6.0 6.1 6.2 Gopalakrishnan, RAJALAXMI & Gmoorthy, Tharani & Gopinath, Yuvarani. (2018). COMPARAREA EXERCIȚIILOR PNF FAȚĂ DE EXERCIȚIILE CONVENȚIONALE PENTRU SIMETRIA FACIALĂ ȘI FUNCȚIA FACIALĂ ÎN PARALIZIA LUI BELL. Jurnalul internațional de cercetare avansată actuală. 7. 10.24327/ijcar.2018.9350.1542. disponibil la: https://www.researchgate.net/publication/323254591_COMPARISION_OF_PNF_VERSUS_CONVENTIONAL_EXERCISES_FOR_FACIAL_SYMMETRY_AND_FACIAL_FUNCTION_IN_BELL’S_PALSY
7. 7.0 7.1 7.2 Baugh RF, Basura GJ, Ishii LE, Schwartz SR, Drumheller CM, Burkholder R, Deckard NA, Dawson C, Driscoll C, Gillespie MB, Gurgel RK. Ghid de practică clinică: Bell’s palsy. Otorinolaringologie – Chirurgia capului și gâtului. 2013 Nov;149(3_suppl):S1-27.
8. Jenny AB, Saper CB. Organizarea nucleului facial și a proiecției corticofaciale la maimuță: o reconsiderare a paraliziei faciale a neuronului motor superior. Neurologie. Jun 1987;37(6):930-9. .
9. MedEdPRO Paralizie facială Leziuni ale neuronului motor superior și inferior – Dr. MDM Disponibil din https://www.youtube.com/watch?v=5T4G27xkckE
10. Kumar A, Mafee MF, Mason T. Valoarea imagisticii în tulburările nervului facial. Top Magn Reson Imaging. Feb 2000;11(1):38-51. .
11. 11.0 11.1 Pereira LM, Obara K, Dias JM, Menacho MO, Lavado EL, Cardoso JR. Terapia cu exerciții faciale pentru paralizia facială: revizuire sistematică și meta-analiză. Reabilitare clinică. 2011 Jul;25(7):649-58.
12. ^ Gronseth, GS; Paduga, R (2012 Nov 7). „Evidence-based guideline update: Steroizi și antivirale pentru paralizia Bell”: Report of the Guideline Development Subcommittee of the American Academy of Neurology”. Neurology 79 (22): 2209-13.
13. Daniel P Butler și Adriaan O Grobbelaar. Paralizia facială: ce poate face echipa multidisciplinară? J Multidiscip Healthc. 2017; 10: 377-381. Publicat online 2017 Sep 25. doi: 10.2147/JMDH.S125574
14. De Almeida JR, Al Khabori M, Guyatt GH, Witterick IJ, Lin VY, Nedzelski JM, Chen JM. Tratamentul combinat cu corticosteroizi și antivirale pentru paralizia Bell: o revizuire sistematică și o meta-analiză. Jama. 2009 Sep 2;302(9):985-93.
15. Salinas RA, Alvarez G, Daly F, Ferreira J. Corticosteroizi pentru paralizia Bell (paralizie facială idiopatică). Baza de date Cochrane de revizuiri sistematice. 2010(3).
16. 16.0 16.1 Manikandan N. Efectul reeducării neuromusculare faciale asupra simetriei faciale la pacienții cu paralizie Bell: un studiu controlat randomizat. Clin Rehabil. 2007 Apr;21(4):338-43. fckLR*Electromiografie (EMG) Biofeedback <ref>Bossi D, Buonocore M et al. Usefulness of BFB/EMG in facial palsy rehabilitation. Disabil Rehabil. 2005 Jul 22;27(14):809-15.
17. VanSwearingen JM, Brach JS. Modificări în mișcarea facială și sinkinezia cu reeducarea neuromusculară facială. Plast Reconstr Surg 2003;111:2370-2375
18. Bossi D, Buonocore M et al. Usefulness of BFB/EMG in facial palsy rehabilitation. Disabil Rehabil. 2005 Jul 22;27(14):809-15
19. Targan R S, Alon G, Kay SL. Efectul stimulării electrice pe termen lung asupra recuperării motorii și îmbunătățirii reziduurilor clinice la pacienții cu paralizie nerezolvată a nervului facial Otolaryngol Head Neck Surgery februarie 2000 vol. 122 nr. 2 246-252
20. 20.0 20.1 Monini S, Iacolucci CM, Di Traglia M, Lazzarino AI, Barbara M. Rolul reabilitării Kabat în paralizia nervului facial: un studiu randomizat pe cazuri severe de paralizie Bell. Acta Otorhinolaryngologica Italica. 2016 Aug;36(4):282.
21. 21.0 21.1 Beurskens CH, Heymans PG. Terapia mimică îmbunătățește simetria facială la persoanele cu pareză a nervului facial pe termen lung: un studiu controlat randomizat. Jurnalul australian de fizioterapie. 2006 Jan 1;52(3):177-83.
22. de Almeida JR, Guyatt GH, Sud S, Dorion J, Hill MD, Kolber MR, Lea J, Reg SL, Somogyi BK, Westerberg BD, White C. Management of Bell palsy: clinical practice guideline. Cmaj. 2014 Sep 2;186(12):917-22.
23. Brach JS, Van Swearingen JM. Terapia fizică pentru paralizia facială: o abordare terapeutică adaptată. Phys Ther 1999;79: 397-404
24. Teixeira LJ, Valbuza JS, Prado GF. Terapia fizică pentru paralizia Bell (paralizie facială idiopatică). Baza de date Cochrane de revizuiri sistematice. 2011(12).
25. Tavares-Brito J, van Veen MM, Dusseldorp JR, Bahmad F Jr, Hadlock TAFacial Palsy-Specific Quality of Life in 920 Patients: Corelația cu gravitatea evaluată de clinician și factorii de predicție.Laryngoscope. 2018 Sep 12. doi: 10.1002/lary.27481.