Probleme logistice | Utilizarea datelor obținute | Referințe
Un studiu pilot, sau de fezabilitate, este un mic experiment conceput pentru a testa logistica și a colecta informații înainte de un studiu mai amplu, pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența acestuia din urmă. Acesta poate scoate la iveală deficiențe în conceperea unui experiment sau a unei proceduri propuse, iar acestea pot fi apoi remediate înainte ca animalele, timpul și resursele să fie cheltuite pentru studii la scară mare. Experimentele pe animale nu sunt, de obicei, efectuate în mod izolat, ci fac parte dintr-un program de cercetare. O bună strategie de cercetare necesită o planificare atentă, iar un studiu pilot va face adesea parte din această strategie.
Un studiu pilot este în mod normal de mici dimensiuni în comparație cu experimentul principal și, prin urmare, poate furniza doar informații limitate cu privire la sursele și magnitudinea variației măsurilor de răspuns. Este puțin probabil, de exemplu, ca un studiu pilot singur să poată furniza date adecvate privind variabilitatea pentru o analiză a puterii pentru a estima numărul de animale care trebuie incluse într-un experiment bine conceput. O analiză sistematică a literaturii de specialitate sau chiar o singură publicație reprezintă o sursă mai adecvată de informații privind variabilitatea. Cu toate acestea, studiul pilot poate furniza informații vitale cu privire la severitatea procedurilor sau tratamentelor propuse.
Aspecte logistice care pot fi dezvăluite de un studiu pilot
Un studiu pilot poate aborda o serie de aspecte logistice. Ca parte a strategiei de cercetare, următorii factori pot fi rezolvați înainte de studiul principal:
- Verificați dacă instrucțiunile date investigatorilor (de exemplu, procedurile de randomizare) sunt inteligibile.
- Verificați dacă investigatorii și tehnicienii sunt suficient de calificați în ceea ce privește procedurile.
- Verificați funcționarea corectă a echipamentului.
- Verificați dacă animalul experimental poate îndeplini o sarcină (fizică sau cognitivă).
- Verificați fiabilitatea și validitatea rezultatelor.
- Detectați un efect de podea sau de plafon (de ex.de exemplu, dacă o sarcină este prea dificilă sau prea ușoară, vor exista rezultate distorsionate).
- Avaluați dacă nivelul de intervenție este adecvat (de exemplu, doza unui medicament).
- Identificați efectele adverse (durere, suferință, stres sau vătămări de durată) cauzate de procedură și eficacitatea acțiunilor de reducere a acestora (de ex.g. rata și programul dozei de analgezie).
- Definiți puncte finale umane timpurii.
Ce se face cu datele/informațiile
Informațiile obținute cu privire la aspectele logistice trebuie încorporate în proiectul principal al studiului. Deoarece scopul unui studiu pilot este de a evalua fezabilitatea unui experiment, este foarte rar rațional să se prezinte mai mult decât statistici sumare ale datelor. De fapt, datele ar putea fi irelevante dacă se descoperă probleme cu metodele.
Dacă un studiu pilot nu duce la modificarea materialelor sau a procedurilor, atunci datele ar putea fi adecvate pentru a fi încorporate în studiul principal. Strategia de eșantionare utilizată pentru selectarea subiecților și posibilitatea unor modificări în timp ar trebui să fie luate în considerare cu atenție înainte de a încorpora datele pilot. Chiar dacă datele pilot nu sunt utilizate în acest mod și chiar dacă proiectul final diferă în mod semnificativ de cel pilot, este util să se includă informații despre studiul pilot în orice publicații sau rapoarte care rezultă din experimentul principal, deoarece acestea pot contribui la proiectarea experimentelor viitoare.
Poate fi necesar să se efectueze un al doilea studiu pilot pentru a evalua studiul principal revizuit sau, în unele cazuri, este posibil ca studiul principal să trebuiască să fie abandonat.
- Lancaster GA, Dodd S, Williamson PR (2004). Proiectarea și analiza studiilor pilot: recomandări pentru bune practici. Journal of Evaluation in Clinical Practice 10(2): 307-312 doi: 10.1111/j..2002.384.doc.x.
- Ruxton GD, Colegrave N (2006). Experimental Design for the Life Sciences (ediția a 2-a). Oxford University Press.
- Cochran WG, Cox GM (1992). Experimental Designs (ediția a 2-a). John Wiley & Sons.
- Altman DG (1991). Statistici practice pentru cercetarea medicală. Chapman & Hall.
- Festing MF et al. (2002). The design of animal experiments: reducing the use of animals in research through better experimental design, London UK, Royal Society of Medicine Press.
.