În fiecare zi, cu toții ne confruntăm cu situații sau circumstanțe care ne pot provoca anxietate, stând într-un ambuteiaj, ajungând cu întârziere la un interviu de angajare, chiar și ceva la fel de stupid ca și neînțelegerea unei glume pe care alții o găsesc extrem de amuzantă.În timp ce aceste exemple nu pun viața în pericol, pentru individul care se confruntă cu fiecare situație, abilitățile sale de a raționa și de a vedea imaginea de ansamblu îl pot ajuta să se calmeze, să respire și să realizeze că lucrurile se întâmplă și că viața va merge mai departe. Dar, pentru o persoană cu TSA, unele situații banale pot provoca o mare anxietate.
Majoritatea oamenilor pot experimenta frustrare, stres sau anxietate în situațiile din viața de zi cu zi. Există persoane care învață să se descurce atât de bine încât stresul sau anxietatea au un impact redus asupra lor. Dar pentru alții, inclusiv pentru persoanele cu TSA, stresul și anxietatea îi pot paraliza în diferite grade. Nu uitați, situațiile care creează anxietate la un individ pot să nu o facă pentru altul. Care sunt unii factori de stres obișnuiți pe care indivizii cu TSA îi pot experimenta? Următoarele exemple de factori de stres comuni de acasă și de la școală sunt sugerate de Dr. Chuck Edington (2010) în prezentarea sa, Emotional Regulation and Anxiety Management in Autism (Reglarea emoțională și gestionarea anxietății în autism) și din broșura „Anxiety Disorders in Children” (Tulburări de anxietate la copii) de la Anxiety Disorder Association of America (ADAA, liste parțiale):
Timp nestructurat: Timpul nestructurat care nu are reguli specifice sau o activitate care să creeze granițe sau limite poate fi foarte provocator. Exemple de timp nestructurat sunt:
- Așteptarea și/sau mersul cu autobuzul școlar
- Avansarea înainte și după orele de școală
- Tranziții pe parcursul zilei (de la un loc la altul, de la o persoană la alta, de la un subiect la altul)
- Pranzul/cafenea
- Rezervă
- Educație fizică
Situații academice:
- Înțelegerea a ceea ce trebuie să facă și cum să facă
- Înțelegerea sarcinilor
- Scrierea
- Citerea
- Organizarea
- Calificări
- Prezentări în clasă
- Răspunsuri cu voce tare în clasă
- Testări
.
Problemele senzoriale pot fi declanșate aproape oricând sau oriunde în fiecare zi. Indiferent dacă individul trece printr-un moment de anxietate sau nu, problemele de integrare senzorială pot copleși capacitatea unei persoane de a se controla. Situațiile senzoriale care pot provoca anxietate pot include:
- Aglomerație – adunări școlare, concerte, excursii, magazin alimentar, etc.
- Spațiu – prea mare, prea aglomerat, prea luminos, prea tare, prea mirositor, etc.
- Sunete/zgomot
- Dezastre naturale
- Mirosuri – cantină, toalete, materiale de curățenie, markere, vopsele, colonii,
- Mâncare – vedere, textură, gust, miros, sunet când mănâncă
- Tăieturi de păr
- Probleme dentare sau medicale
- Dușoare, scăldatul (unele persoane au împărtășit că dușurile le „dor” corpul)
- Îmbrăcămintea – prea strâmtă, zgârietoare
- Spălarea pe dinți
Situațiile sociale sunt deja provocatoare pentru persoanele cu TSA și pot crește anxietatea pe moment sau chiar în anticiparea unui eveniment viitor. Câteva exemple includ:
- Evenimente inedite – neplanificate și neanunțate
- Schimbări de planuri – rutina școlară zilnică întreruptă sau planuri de familie schimbate
- Ajustarea intereselor personale cu planurile clasei sau ale familiei
- Activități în aer liber – concerte, picnicuri, pauze
- Întâlniri mari – adunări școlare, întâlniri de familie
- Copii mici (care sunt imprevizibili în multe feluri)
- Începerea unei conversații cu un coleg
Rutine: După o zi la școală în care copilul a fost capabil să mențină controlul corpului, să asculte, să finalizeze activitățile și să pară calm, întoarcerea acasă și faptul că are și mai multe așteptări, inclusiv rutinele tipice, poate crește anxietatea și agitația. Rutine cum ar fi:
- Facerea temelor pentru acasă
- Core
- Rutinele de masă, baie, culcare
- Pregătirea pentru școală
Pentru noi toți, există multe alte situații aparent inofensive și sigure care apar în viața de zi cu zi, dar pentru un individ cu TSA, aceeași situație ar putea fi total înfricoșătoare și ar putea crea o mare anxietate sau panică.
Educatorul Dave Nelson (Nelson, 2008) director al The Community School din Decatur, Georgia, o școală gimnazială și liceală pentru adolescenți cu autism, a declarat,
„Fiecare dintre elevii mei are anxietate aproape în fiecare zi. Ceea ce este atât de interesant, însă, este cât de diferite pot fi manifestările acestei afecțiuni. Unii elevi încep să pună constant întrebări; unii întrerup în mod constant; unii se retrag sau fug; iar alții devin nepoliticoși sau provocatori. Toată lumea (inclusiv adulții) are propriul său mod special de a arăta când este anxios, de la a-și roade unghiile, la a avea dureri de cap sau a vorbi mult.”
Louise Page (2009), terapeut în domeniul autismului și mamă a unei persoane cu o tulburare de spectru autist, adaugă:
„Îi puteți observa, de exemplu, cum se uită în jos la picioare, sau cum își răsucesc mâinile sau mâinile pot fi așezate pe coapse, arătând înfricoșat sau înghețat pe loc, sau stresat în exterior (de exemplu, izbucnirea comportamentului) și așa mai departe. De asemenea, răspunsul lor de luptă sau de fugă poate fi exagerat și eforturile de a le readuce starea la un calm relativ pot fi foarte dificile.”
Alți indicatori ai unei persoane care se confruntă cu anxietate an includ, atunci când individul se simte incredibil de conștient de sine și supraîncărcat și „vorbește” prin „personaje” sau fraze din emisiuni TV; jingle-uri; obiecte; ca o altă persoană, sau se retrage într-un colț, trăgându-și genunchii la piept; mormăind; etc. Răspunsul fiecărei persoane la anxietate poate fi la fel de individual ca și ea. „Ceea ce face ca experiența de a-i ajuta pe elevi cu anxietatea lor să fie atât de interesantă și provocatoare este faptul că, de multe ori, ei nici măcar nu știu cum se simt, așa că nu au nicio bază pentru a încerca să gestioneze acest sentiment (Page, 2009)”.
Return to Article
Davis, K (2012) Anxietatea și luptele de panică. Retrieved from Anxietate și lupte de panică
.