Iedera, orice plantă din genul Hedera, cu aproximativ cinci specii de liane lemnoase veșnic verzi (rareori arbuști), din familia ginsengului (Araliaceae). Numele de iederă desemnează în special iedera engleză (H. helix), cultivată în mod obișnuit, care se cațără prin rădăcini aeriene cu discuri aderente care se dezvoltă pe tulpini. Iedera engleză este frecvent plantată pentru a îmbrăca pereții de cărămidă. Tulpinile poartă frunze cu trei până la cinci lobi; pe măsură ce tulpinile ajung în vârful suportului lor, ele devin orizontale sau atârnă, dezvoltând uneori frunze nelobate (întregi) și mici flori verzui. Există numeroase varietăți cultivate și geografice de H. helix, inclusiv multe cu frunze pestrițe. Originar din Europa și o mare parte din Asia, acest gen a fost introdus în multe părți ale lumii.
Multe soiuri de iederă sunt cultivate în grădini. Cultivarea lor este o chestiune extrem de simplă, deoarece se dezvoltă într-un sol sărac și suportă o adâncime considerabilă de umbră, astfel încât pot fi plantate cu avantaj sub copaci. De exemplu, iedera irlandeză comună (un soi de H. helix) este adesea folosită ca acoperire a solului sub copacii mari, unde iarba se dezvoltă cu greu. O lumină puternică este în detrimentul creșterii iederii, dar există puține plante rezistente care pot fi comparate cu aceasta pentru varietate și frumusețe și care suportă la fel de bine umbra. Iedera, în numeroasele sale forme, este, de asemenea, o plantă de apartament populară.
O chestiune de importanță practică este relația plantei de iederă cu mijloacele sale de susținere. O creștere moderată de iederă nu este dăunătoare pentru arbori; totuși, tendința este de la început nefavorabilă prosperității arborelui, iar la un anumit stadiu devine mortală. De aceea, creșterea iederii pe arbori trebuie menținută în limite rezonabile. În ceea ce privește clădirile îmbrăcate în iederă, nu este nimic de temut atâta timp cât planta nu pătrunde în substanța zidului prin vreo fisură. În cazul în care își face loc, expansiunea sa naturală și continuă grăbește degradarea structurii. Pentru plante care nu au legătură între ele și care se numesc iederă, vezi iederă de Boston; iederă otrăvitoare.