În 2019, instabilitatea politică a continuat să împiedice capacitatea guvernului haitian de a satisface nevoile de bază ale populației sale, de a rezolva problemele de lungă durată legate de drepturile omului și de a aborda crizele umanitare.
În iulie 2018, anunțul guvernului că va elimina subvențiile, permițând creșterea prețurilor la combustibili cu până la 50 %, a dus la proteste de amploare și la cele mai grave tulburări civile pe care le-a cunoscut țara în ultimii ani. În februarie 2019, demonstrațiile s-au intensificat după ce guvernul a declarat starea de urgență economică, grupurile de opoziție cerând demisia președintelui Jovenel Moïse, pe fondul acuzațiilor că acesta ar fi gestionat greșit fondurile guvernamentale destinate programelor sociale. În septembrie, protestele antiguvernamentale au luat amploare, iar poliția a răspuns în mai multe cazuri cu forță excesivă. La momentul redactării acestui raport, Haiti intra în cea de-a zecea săptămână de demonstrații și ciocniri politice.
Corupția, vulnerabilitatea la dezastrele naturale, recrudescența violenței între bande și utilizarea disproporționată a forței de către poliție împotriva protestatarilor rămân preocupări majore în ceea ce privește drepturile omului în Haiti.
Deplasarea
Haitienii rămân susceptibili de a fi strămutați din cauza dezastrelor naturale, inclusiv a furtunilor tropicale și a uraganelor. Peste 140.000 de gospodării au încă nevoie de adăposturi decente la mai mult de trei ani după ce uraganul Matthew a provocat, conform diferitelor estimări, între 540 și 1.000 de morți. Alte aproape 9.000 de persoane au fost strămutate în 2018, majoritatea din cauza locuințelor distruse de un cutremur în octombrie.
În ianuarie 2019, aproape 35.000 de persoane, dintre care mai mult de jumătate femei și copii, trăiau în tabere de strămutare formate după un cutremur din 2010. Autoritățile nu au oferit asistență pentru a le reinstala sau pentru a le returna în locurile lor de origine.
Drepturile la sănătate, apă și hrană
Comunitățile cele mai vulnerabile din țară continuă să se confrunte cu riscuri de mediu, cum ar fi defrișările generalizate, poluarea cauzată de industrie și accesul limitat la apă potabilă și canalizare. Aproximativ 2,6 milioane de haitieni – aproximativ un sfert din populația țării – trăiesc în condiții de insecuritate alimentară. Precipitațiile scăzute afectează în mod cronic o mare parte a țării.
De la introducerea sa de către forțele de menținere a păcii ale ONU în 2010, holera a infectat peste 820.000 de persoane și a făcut aproape 10.000 de victime. Cu toate acestea, intensificarea eforturilor de control – inclusiv o campanie ambițioasă de vaccinare – a dus la o scădere semnificativă a numărului de cazuri, de la peste 41.000 de cazuri suspecte și 440 de decese în 2016 la puțin peste 300 de cazuri suspecte și trei decese din ianuarie până în aprilie 2019.
Sistemul de justiție penală
Sistemul penitenciar din Haiti rămâne grav supraaglomerat, mulți deținuți trăind în condiții inumane. Peste 115 persoane au murit în închisorile haitiene în 2018 și 19 au murit între 1 martie și 15 mai 2019. Potrivit fostului expert independent al ONU pentru Haiti, supraaglomerarea se datorează în mare parte numărului mare de arestări arbitrare și numărului mare de deținuți arestați preventiv din țară. În mai 2019, închisorile haitiene adăposteau puțin peste 11.000 de deținuți, dintre care 73% așteptau să fie judecați.
Analfabetismul și obstacolele din calea educației
Analfabetismul este o problemă majoră în Haiti. Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), aproximativ jumătate din toți haitienii cu vârsta de 15 ani și peste sunt analfabeți. Calitatea educației este, în general, scăzută, iar 85% dintre școli sunt administrate de entități private care percep taxe școlare care pot fi prohibitive pentru familiile cu venituri mici. Aproape 180.000 de copii și tineri rămân în afara școlii primare și secundare în întreaga țară.
Abuzuri din partea forțelor de securitate
Potrivit unei anchete efectuate de Misiunea ONU de sprijinire a justiției în Haiti (MINUJUSTH), în timpul demonstrațiilor din octombrie 2018, ofițerii de poliție au fost responsabili pentru trei execuții sumare și 47 de cazuri de forță excesivă care au rănit 44 de protestatari și au ucis alți trei. Raportul MINUJUSTH notează, de asemenea, că, în timpul protestelor din noiembrie 2018, 21 de victime, inclusiv 6 decese, ar fi rezultat din utilizarea excesivă a forței de către poliție. În februarie 2019, în timp ce poliția încerca să înlăture baricadele și să controleze demonstrațiile antiguvernamentale masive, au izbucnit ciocniri și cel puțin 34 de persoane au fost ucise și peste 100 rănite. De asemenea, 23 de ofițeri de poliție au fost răniți.
Între 16 septembrie și 17 octombrie, Rețeaua Națională de Apărare a Drepturilor Omului (RNDDH) a raportat că cel puțin opt jurnaliști au fost răniți în timpul protestelor. Printre cei răniți se numără un fotoreporter al Associated Press, împușcat în maxilar de un senator haitian care a deschis focul în apropierea clădirii Senatului, și un cameraman de la Radio Sans Fin, împușcat în încheietura mâinii în timp ce poliția trăgea în mulțime. În octombrie, un jurnalist de la un post de radio care acoperea protestele a fost găsit împușcat mortal în mașina sa.
În noiembrie, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a publicat o declarație privind tulburările, atribuind cel puțin 19 dintre cele 42 de morți în timpul protestelor de la mijlocul lunii septembrie forțelor de securitate guvernamentale.
RNDDH a raportat că cel puțin 71 de persoane au fost ucise în timpul unui masacru din noiembrie 2018 în cartierul La Saline. Rapoartele ONU și ale poliției haitiene din iunie au indicat implicarea a doi foști ofițeri ai Poliției Naționale Haitiene și a doi înalți funcționari guvernamentali. În septembrie, pe măsură ce protestele s-au intensificat, ambii oficiali guvernamentali au fost înlăturați din posturile lor.
Răspunderea pentru abuzurile din trecut
Răspunderea pentru abuzurile din trecut privind drepturile omului continuă să fie o provocare în Haiti. Până în noiembrie, o anchetă redeschisă privind crimele comise de colaboratorii fostului președinte Jean-Claude Duvalier a rămas în așteptare. Duvalier a murit în 2014, la șase luni după ce Curtea de Apel din Port-of-Prince a decis că termenul de prescripție nu poate fi aplicat crimelor împotriva umanității și a dispus ca anchetele împotriva sa să continue pentru crimele comise în timpul președinției sale (1971-1986). Printre acuzațiile de încălcări se numără detențiile arbitrare, tortura, disparițiile, execuțiile sumare și exilul forțat.
Drepturile femeilor și fetelor
Violența bazată pe gen este o problemă larg răspândită. Haiti nu are o legislație specifică împotriva violenței domestice, a hărțuirii sexuale sau a altor forme de violență care vizează femeile și fetele. Violul a fost incriminat în mod explicit abia în 2005, prin decret ministerial.
S-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește adoptarea unei reforme a codului penal prezentată parlamentului în aprilie 2017, care ar aborda unele dintre aceste lacune în materie de protecție. Proiectul de cod penal ar urma, de asemenea, să dezincrimineze parțial avortul, care este în prezent interzis în toate circumstanțele, inclusiv în cazurile de violență sexuală.
Printre supraviețuitorii masacrului de la La Saline din noiembrie 2018 se numără 11 femei și fete care au fost violate în grup și care nu au primit niciun sprijin medical sau consiliere.
Orientare sexuală și identitate de gen
Lesbienele, homosexualii, bisexualii și transsexualii (LGBT) continuă să sufere niveluri ridicate de discriminare. În 2017, Senatul haitian a adoptat două proiecte de lege anti-LGBT, care erau în curs de examinare de către Camera Deputaților la momentul redactării acestui articol.
Un proiect de lege ar reglementa condițiile de eliberare a Certificat de Bonne Vie et Mœurs, un certificat de bună reputație cerut de mulți angajatori și universități ca dovadă că o persoană nu a comis o infracțiune. Proiectul de lege enumeră homosexualitatea, alături de pornografia infantilă, incestul și exploatarea sexuală comercială a copiilor, ca fiind un motiv pentru a refuza certificatul unui cetățean.
Celălalt proiect de lege solicită interzicerea căsătoriilor între persoane de același sex, precum și a oricărui sprijin public sau susținere a drepturilor LGBT. În cazul în care interdicția ar deveni lege, „părțile, coparticipanții și complicii” unei căsătorii între persoane de același sex ar putea fi pedepsiți cu trei ani de închisoare și o amendă de aproximativ 8.000 de dolari SUA.
Deportarea și apatridia pentru dominicanii de origine haitiană
Statutul precar al multor dominicani de origine haitiană și al migranților haitieni care lucrează în Republica Dominicană a rămas o preocupare serioasă în 2019. Cel puțin 250.000 de astfel de persoane au reintrat în Haiti între 2015 și 2018, după ce oficialii dominicani au început deportările în conformitate cu un controversat Plan de regularizare a străinilor în Republica Dominicană din 2015. Multe deportări nu au respectat standardele internaționale și multe persoane au fost cuprinse în deportări arbitrare și sumare. Mulți alții au părăsit Republica Dominicană sub presiune sau amenințare.
La jumătatea anului 2018, mai mult de 200.000 de haitieni din Republica Dominicană ar fi trăit fără acte valabile, riscând să fie deportați. Numai în primele șase luni din 2019, o medie de peste 10.000 de haitieni au fost returnați în țara lor în fiecare lună.
Minieria și accesul la informații
În ultimul deceniu, investitorii străini au urmărit dezvoltarea sectorului minier incipient din Haiti. În 2017, guvernul haitian a prezentat parlamentului un proiect de lege minieră. Potrivit Global Justice Clinic din cadrul Facultății de Drept a Universității din New York, proiectul de lege tace cu privire la drepturile persoanelor strămutate de activitățile miniere și acordă timp insuficient pentru o revizuire adecvată a mediului, restrângând capacitatea guvernului de a studia documentația în profunzime și limitând oportunitatea participării sau comentariilor publicului.
În plus, acesta conține dispoziții care ar putea face ca toate documentele companiei, inclusiv cele privind impactul social și de mediu, să devină confidențiale timp de 10 ani, împiedicând comunitățile afectate să se angajeze în consultări semnificative cu privire la proiectele miniere. La momentul redactării acestui articol, proiectul de lege era în așteptarea examinării de către parlament.
Actori internaționali cheie
MINUJUSTH, menit să contribuie la promovarea statului de drept, a dezvoltării poliției și a drepturilor omului, a fost prelungit în aprilie pentru o ultimă perioadă de șase luni. În octombrie, Consiliul de Securitate al ONU a trecut la o misiune politică specială care nu este de menținere a păcii, Biroul integrat al Organizației Națiunilor Unite în Haiti (BINUH).
În 2016, secretarul general al ONU și-a cerut scuze pentru rolul ONU în epidemia de holeră și a anunțat intensificarea eforturilor de tratare și eliminare a holerei și înființarea unui fond fiduciar pentru a strânge 400 de milioane de dolari pentru a oferi „asistență materială” celor mai afectați de epidemie. Până în noiembrie 2019, doar 27,7 milioane de dolari fuseseră promise pentru acest efort.
În octombrie, victimele epidemiei de holeră au solicitat Curții Supreme a SUA să revizuiască cazul LaVenture et al v. United Nations, într-un efort de a contesta imunitatea ONU în procesele legate de holeră. Curtea a decis să nu audieze cazul.
În replică la raportul ONU privind masacrul de la La Saline, secretarul general al ONU, António Guterres, a comentat în iulie că „acuzațiile de complicitate din partea a cel puțin doi ofițeri de poliție și a unui reprezentant al statului solicită autorităților să acționeze rapid pentru a-i aduce în fața justiției pe cei care sunt responsabili de aceste crime.”
În octombrie 2018, un judecător federal din SUA a emis un ordin preliminar care blochează temporar o decizie a administrației Trump de a pune capăt statutului de protecție temporară (TPS) pentru haitieni începând cu iulie 2019. Încetarea ar afecta aproximativ 60.000 de haitieni cărora li s-a permis să rămână în SUA în urma cutremurului din 2010, inclusiv părinții a peste 27.000 de copii născuți de haitieni în SUA în cadrul acestui program. În februarie 2019, administrația Trump a anunțat că va prelungi TPS pentru Haiti până în ianuarie 2020.
În aprilie, un al doilea judecător federal american a emis un ordin judecătoresc separat care a blocat planul administrației de a pune capăt TPS. Într-un efort de a se conforma acestor ordonanțe, în noiembrie, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a anunțat că va prelungi TPS pentru haitieni până la 4 ianuarie 2021.
În 2019, Haiti a aprobat Declarația pentru școli sigure, un angajament internațional de a proteja educația în timpul conflictelor armate.
.