Coreea cuprinde Peninsula Coreeană (continentul) și 3.960 de insule învecinate. Peninsula este situată în nord-estul Asiei, între China și Japonia. La nord-vest, râul Amnok (râul Yalu) separă Coreea de China, iar la nord-est, râul Duman (râul Tumen) separă Coreea de China și Rusia. Marea Galbenă se află la vest, Marea Chinei de Est și Strâmtoarea Coreea la sud, iar Marea Japoniei (Marea de Est) la est. Printre insulele notabile se numără Insula Jeju (Jejudo), Insula Ulleung (Ulleungdo) și Stâncile Liancourt.
Cu o suprafață de 223.179 km2, suprafața Coreei este similară cu cea a Regatului Unit (244.100 km2) sau cu cea a U.K.SUA sau a statului Minnesota (225.171 km2). Excluzând insulele, suprafața Peninsulei Coreene este de 220.847 km2. Peninsula măsoară aproximativ 1.100 km de la nord la sud și 300 km de la est la vest.
Partea sudică și vestică a peninsulei are câmpii bine dezvoltate, în timp ce părțile estică și nordică sunt muntoase. Cel mai înalt munte din Coreea, Muntele Paektu sau Paektusan (2.744 m sau 9.003 ft), se află la granița cu China. Extensia sudică a Muntelui Paektu, un ținut înalt numit Gaema Heights, a fost ridicat în principal în timpul orogenezei cenozoice și parțial acoperit de materie vulcanică. La sud de Gaema Gowon (Platoul Gaema), munți înalți succesivi se află de-a lungul coastei estice a peninsulei. Acest lanț muntos se numește Baekdudaegan. Printre munții semnificativi se numără Muntele Sobaek sau Sobaeksan (1.439 m sau 4.721 ft), Muntele Kumgang sau Kumgangsan (1.638 m sau 5.374 ft), Muntele Seorak sau Seoraksan (1.708 m sau 5.604 ft), Muntele Taebaek sau Taebaeksan (1.567 m sau 5.141 ft) și Muntele Jiri sau Jirisan (1.915 m sau 6.283 ft). Există mai multe lanțuri muntoase inferioare, secundare, a căror direcție este aproape perpendiculară pe cea a Baekdudaeganului. Acestea s-au dezvoltat de-a lungul liniei tectonice a orogenezei mezozoice, iar direcțiile lor sunt în principiu nord-vest.
În comparație cu majoritatea munților vechi de pe continent, multe insule importante din Coreea au fost formate prin activitate vulcanică în orogeneza cenozoică. Insula Jeju, situată în largul coastei sudice, este o insulă vulcanică mare, al cărei munte principal, Muntele Halla sau Hallasan (1.950 m sau 6.398 ft), este cel mai înalt din Coreea de Sud. Insula Ulleung este o insulă vulcanică din Marea Japoniei, a cărei compoziție este mai felsică decât Jeju-do. Insulele vulcanice tind să fie mai tinere, cu atât mai mult spre vest.
Pentru că regiunea muntoasă se află în cea mai mare parte în partea de est a peninsulei, principalele râuri tind să curgă spre vest. Două excepții sunt râul Nakdong (Nakdonggang), care curge spre sud, și râul Seomjin (Seomjingang). Printre râurile importante care curg spre vest se numără râul Amnok, râul Chongchon (Chongchongang), râul Taedong (Taedonggang), râul Han (Hangang), râul Geum (Geumgang) și râul Yeongsan (Yeongsangang). Aceste râuri au vaste câmpii inundabile și oferă un mediu ideal pentru cultivarea orezului umed.
Litoralul sudic și sud-vestic al Coreei formează o coastă de ria bine dezvoltată, cunoscută sub numele de Dadohae-jin în coreeană. Această linie de coastă întortocheată are ca rezultat o mare blândă, iar acest mediu calm permite o navigație sigură, pescuitul și cultivarea algelor marine. În plus față de linia de coastă complexă, coasta de vest a Peninsulei Coreene are o amplitudine extrem de mareică (la Incheon, în jurul mijlocului coastei vestice, aceasta poate ajunge până la 9 m sau 30 ft). Pe coastele sudică și vestică s-au dezvoltat vaste bălți de maree.