Evitarea factorilor declanșatori comuni ai recidivei

Faptul că dependența este cronică înseamnă că recidiva face adesea parte din boală. Institutul Național pentru Abuzul de Droguri (National Institute on Drug Abuse – NIDA) aseamănă ratele de recidivă pentru dependență cu cele ale altor boli cronice și recidivante, cum ar fi astmul, hipertensiunea arterială și diabetul de tip I, estimând că acestea se situează între 40 și 60%. Recidiva este revenirea la abuzul de substanțe după o perioadă de timp în care nu s-a consumat droguri sau alcool.

Recidiva este considerată un aspect comun al bolii de dependență și, prin urmare, nu indică un eșec. Atunci când o persoană se luptă cu dependența de substanțe care modifică mintea, circuitele cerebrale sunt perturbate de abuzul repetat de alcool sau de droguri. Căile implicate în modul în care o persoană simte plăcerea și procesează recompensele, controlul impulsurilor, memoria și luarea deciziilor sunt alterate prin abuzul de substanțe. Odată cu utilizarea repetată, chimia creierului și aceste căi sunt modificate și se creează o dependență față de substanță. Odată ce se stabilește o dependență fizică, simptomele de sevraj și pofta de droguri pot fi efecte secundare comune dacă drogul este eliminat sau oprit brusc. Cineva care se luptă cu dependența de droguri poate să nu se simtă „normal” fără interacțiunea drogului în creier. Revenirea la consumul de droguri sau de alcool poate părea o modalitate bună de a reveni la ceea ce pare normal, de a diminua simptomele de sevraj și de a combate poftele puternice. Recidiva poate fi atunci o formă de automedicație.

Dependența poate fi un semn al dependenței, deoarece indivizii care se luptă cu dependența sunt adesea dependenți de substanța de care se abuzează; cu toate acestea, dependența în sine nu constituie dependență. Sondajul național privind consumul de droguri și sănătatea (National Survey on Drug Use and Health – NSDUH) a raportat că 21,5 milioane de americani cu vârsta de peste 11 ani au suferit de o tulburare legată de consumul de substanțe în anul care a precedat sondajul din 2014.

Relapsa este considerată o parte normală a recuperării din dependență și ar trebui să fie înțeleasă ca o piatră de hotar pe această cale și nu ca un capăt de drum. Recidiva indică adesea faptul că tratamentul trebuie să fie reluat sau ajustat. Recidiva poate varia în intensitatea și durata ei, de asemenea, și există mai multe modalități prin care o persoană poate diminua episoadele și severitatea recidivei prin programe de tratament, metode terapeutice și un sistem puternic de sprijin.

Cerți factori declanșatori pot crește șansele ca o persoană să recidiveze.

Înțelegerea a ceea ce pot fi acești factori declanșatori obișnuiți poate ajuta o persoană să evite sau să minimizeze recăderea ca răspuns la aceștia.

Programele de tratament reduc ratele de recădere

Adicția are în vedere atât factori psihologici, cât și factori fizici, iar ambii ar trebui gestionați în timpul tratamentului pentru a favoriza o recuperare cu episoade de recădere mai puține și mai puțin semnificative. Stabilitatea fizică este adesea atinsă prin dezintoxicare medicală, deoarece obiectivul inițial al tratamentului este de a elimina drogurile sau alcoolul în condiții de siguranță din corpul și creierul unei persoane, minimizând în același timp potențialele efecte secundare ale sevrajului.

Dezintoxicarea se concentrează în principal asupra aspectului fizic al dependenței, dar pentru a evita recidiva, trebuie luate în considerare și abordate aspectele emoționale și comportamentale. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este un instrument eficient pentru îmbunătățirea tratamentului și pentru a ajuta la reducerea recăderilor, deoarece revista Psychiatric Clinics of North America afirmă că ratele de abstinență pot fi crescute prin utilizarea metodelor CBT. Terapiile comportamentale ajută o persoană să devină mai autonomă și capabilă să treacă peste eventualele situații stresante care pot apărea. CBT explorează modul în care gândurile unei persoane sunt legate de acțiuni, iar terapia poate proiecta modalități de a modifica tiparele de gândire negative, afectând astfel în mod pozitiv comportamentul.

Stresul este un declanșator comun al recidivei. Învățând modalități de a face față atât stresorilor externi, cât și celor interni cu ajutorul TCC, persoanele pot fi capabile să evite o potențială recidivă. Studiile publicate în revista Psychiatric Times au indicat faptul că CBT poate ajuta de fapt la îmbunătățirea circuitelor neurobiologice ale unei persoane în creier. Depresia, anxietatea și fluctuațiile de dispoziție sunt efecte secundare comune ale dependenței și sevrajului, iar CBT poate ajuta la atenuarea unora dintre aceste simptome prin învățarea unor strategii de gestionare a acestora.

Rămânerea în tratament pe întreaga durată a programului este importantă pentru a evita o potențială recidivă.

Aceasta asigură faptul că noile strategii și mecanisme de adaptare sunt bine puse în aplicare înainte de a fi reintroduse în viața de zi cu zi. Durata tratamentului a fost corelată în mod direct cu abstinența și recuperarea continuă, relatează Psych Central, cei care reușesc să rămână mai mult timp în tratament având mai multe șanse de a evita recidiva în continuare. Cu cât o persoană rămâne mai mult timp în tratament, cu atât mai bine se stabilesc obiceiurile noi și sănătoase și cu atât mai mult creierul este capabil să se vindece.

Medicamentele pot fi, de asemenea, utile în timpul tratamentului împotriva dependenței pentru a regla starea de spirit, a gestiona sevrajul și a menține pofta de droguri la un nivel minim. Ca urmare, acestea sunt adesea o parte vitală a unui program complet de tratament. Programele complete de tratament al abuzului de substanțe includ adesea atât metode terapeutice, cât și farmacologice pentru a promova și susține recuperarea, lucrând în același timp pentru a minimiza recidiva și factorii declanșatori ai consumului de manager.

Metodele holistice îmbunătățesc calitatea generală a vieții

Holistica se referă la „întreaga persoană”. Metodele de tratament holistic lucrează pentru a îmbunătăți calitatea generală a vieții unei persoane, inclusiv aspectele fizice, spirituale și emoționale ale vieții și ale traiului. Atunci când oamenii se simt bine din punct de vedere fizic, ei sunt mai capabili să gestioneze bine lucrurile din punct de vedere emoțional. O nutriție echilibrată și un nivel sănătos de activitate fizică pot ajuta, prin urmare, o persoană să evite să simtă nevoia de a recurge la droguri sau alcool.

Insomnia și oboseala sunt efecte secundare tipice ale dependenței și sevrajului, iar lipsa somnului poate fi un potențial declanșator al recidivei, publică Biroul de Servicii pentru Alcoolism și Abuz de Substanțe (OASAS) din New York. Efortul fizic regulat și o dietă echilibrată pot îmbunătăți calitatea somnului unei persoane, la fel ca și stabilirea și respectarea unui program structurat de somn, alimentație și exerciții fizice. Acest lucru poate ajuta la reeducarea organismului pentru a dormi mai bine.

Exercițiul fizic poate servi, de asemenea, ca un instrument de prevenire a recidivei, deoarece revista Frontiers in Psychology raportează că exercițiile fizice aerobice regulate pot face mai puțin probabil ca o persoană să consume sau să revină la consumul de droguri. Nu numai că exercițiile fizice îmbunătățesc somnul, dar pot funcționa, de asemenea, pentru a îmbunătăți chimia și circuitele creierului. Exercițiile fizice pot fi o ieșire sănătoasă pentru ca persoanele să reducă stresul și să ofere noi modalități de a simți plăcere fără droguri sau alcool. În plus, exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți aspectul fizic al unei persoane și, prin urmare, pot îmbunătăți imaginea de sine și stima de sine.

Drogurile și alcoolul epuizează organismul de nutrienți necesari și îngreunează funcționarea optimă a creierului. Atunci când oamenii abuzează în mod regulat de droguri sau alcool, probabil că nu mănâncă mese sănătoase și echilibrate. Această lipsă de aport nutrițional adecvat poate face ca unele dintre sistemele corpului, precum și sănătatea mentală a unei persoane, să se deterioreze și să nu funcționeze corespunzător. Prin îmbunătățirea echilibrului de vitamine și minerale esențiale din organism cu ajutorul unor obiceiuri alimentare sănătoase, recidiva poate fi prevenită, deoarece stresul este redus, poftele sunt minimizate, somnul este îmbunătățit, iar funcțiile creierului și ale corpului sunt restabilite, publică Today’s Dietician.

Aspectul de mediu al recuperării

Administrația Serviciilor de Abuz de Substanțe și Sănătate Mintală (SAMHSA) estimează că aproximativ 8,9 milioane de adulți americani (cu vârsta de 12 ani și mai mult) suferă atât de o tulburare de consum de substanțe, cât și de o tulburare de sănătate mintală de un anumit tip.

Condițiile medicale sau de sănătate mintală subiacente pot fi un potențial declanșator de recidivă. Lucrând pentru a trata ambele tulburări, recuperarea poate fi susținută. Modelele de tratament integrat care tratează simultan tulburările co-ocurrente sunt ideale pentru a ajuta la gestionarea ambelor tulburări și, prin urmare, pentru a favoriza o recuperare pe termen lung pentru ambele probleme. Drogurile și alcoolul pot părea să ofere o ameliorare temporară a simptomelor bolilor mintale; totuși, în realitate, abuzul de substanțe interferează cu tratamentul pentru boli mintale și, în cele din urmă, agravează simptomele. Prin tratarea ambelor tulburări în același timp, simptomele pot fi îmbunătățite și poate fi evitată recidiva.

Mediul înconjurător și sistemul de sprijin al unei persoane joacă un rol important în recuperare și în evitarea recidivei. Consilierea familială și sesiunile de terapie îi pot ajuta pe cei dragi să înțeleagă mai bine boala dependenței și să învețe să recunoască potențialii factori declanșatori ai recidivei și cum să ajute la prevenirea acestora. Abilitățile de comunicare și dinamica familiei în general sunt îmbunătățite prin terapia de familie. Sprijinul familiei poate fi foarte benefic în timpul recuperării, iar un mediu de susținere este o bază bună pentru a minimiza stresul și posibilele declanșatoare de recădere.

Înconjurarea cu persoane angajate în recuperare este, de asemenea, importantă, deoarece aceste persoane pot oferi o presiune sănătoasă din partea colegilor și pot oferi sprijin continuu. Grupurile de sprijin între egali și programele în 12 pași pot oferi un sprijin de durată pe parcursul recuperării. Studiile publicate în revista Addiction au arătat că persoanele care au primit ajutor pentru dependența de alcool și au participat la un grup de sprijin, cum ar fi Alcoolicii Anonimi (AA), au avut mai puține șanse de a recidiva.

.