Epidemiologie: O introducere

Triada epidemiologică este cel mai bine reprezentată schematic (vezi figura 19). Aceasta reprezintă interacțiunea dintre un agent, o gazdă sau persoane și mediul sau locul în cadrul unei dimensiuni temporale specifice. Triada epidemiologică poate fi aplicată la bolile neinfecțioase, unde agentul ar putea fi „comportamente nesănătoase, practici nesigure sau expuneri neintenționate la substanțe periculoase” (Miller, 2002, p. 64).

Figura 11 Triada epidemiologică (Miller, 2002, p. 63, Figura 3.1)

În cadrul triadei epidemiologice, agentul este cunoscut ca fiind un factor „necesar”. Acesta trebuie să fie prezent pentru morbiditate, deși poate să nu ducă în mod inevitabil la boală. Pentru ca boala să apară, este nevoie de combinația a ceea ce s-a numit factori „suficienți”. Aceștia ar include o gazdă, care ar putea fi un individ sau un grup de indivizi care sunt sensibili la agent. Susceptibilitatea poate fi bazată pe vârstă, sex, grup etnic sau ocupație. Factorii de mediu pot fi, de asemenea, factori suficienți care se combină cu agentul.

Cu referire la cazul chlamydia ca agent din figura 3, există unele informații foarte limitate despre gazde și mediul lor într-un anumit interval de timp (adică 2002). Harta din figura 3 prezintă distribuția geografică a cazurilor de chlamydia la bărbați și femei raportate în clinicile de medicină genito-urinară. Sursa acestor date – declarațiile statistice făcute de clinicile GUM (formularul KC60) – înregistrează atât vârsta, cât și sexul. Aceasta indică faptul că cele mai mari rate de diagnosticare au fost înregistrate în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani și al bărbaților cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani și că rata pentru femei începe să scadă dramatic după vârsta de 24 de ani (Health Protection Agency, 2003). Pentru a contribui la înțelegerea cauzalității, Bhopal sugerează că trebuie puse trei întrebări principale:

  1. Cum variază modelul de boală în timp la această populație?
  2. Cum afectează modelul de boală locul în care trăiește populația?
  3. Cum influențează caracteristicile personale ale oamenilor din populație tiparul bolii?
(Bhopal, 2002, p. 18)

Punct de reflecție: Care dintre cele trei întrebări credeți că ar fi cea mai fructuoasă linie de investigație în cazul unei boli cu transmitere sexuală?

Cea de-a treia întrebare despre caracteristicile personale ar părea cea mai utilă, deoarece factorul de risc este de natură comportamentală, în sensul că practicarea sexului protejat pare a fi importantă.

Cu toate acestea, identificarea variabilelor cauzale este departe de a fi simplă. Aggleton (1990) citează trei condiții identificate de Armstrong (1983) care trebuie să fie îndeplinite înainte ca două variabile să se poată spune că sunt legate cauzal. Acestea sunt prezentate mai jos:

  1. Variabila trebuie să se afle în secvența temporală corectă. Variabila despre care se crede că este cauza trebuie să o precedă pe cea pe care se preconizează că o va afecta.
  2. Trebuie să existe o corelație între variabilele despre care se crede că sunt legate. Pe măsură ce una variază, la fel ar trebui să facă și cealaltă. Corelațiile pot fi pozitive; adică, atunci când o variabilă crește, crește și cealaltă. Ele pot fi, de asemenea, negative; adică, pe măsură ce una crește, cealaltă scade.
  3. Nu trebuie să existe o variabilă ascunsă sau confuză (adică o variabilă care ar putea fi, de asemenea, un factor cauzal) care să determine schimbarea ambelor variabile.
(Adaptat din Aggleton, 1990, pp. 77-8)

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.