Contunico © ZDF Enterprises GmbH, MainzVezi toate videoclipurile pentru acest articol
Calea Mătăsii, numită și Drumul Mătăsii, rută comercială antică, care leagă China de Occident, care a transportat bunuri și idei între cele două mari civilizații ale Romei și Chinei. Mătasea mergea spre vest, iar lâna, aurul și argintul spre est. China a primit, de asemenea, creștinismul nestorian și budismul (din India) prin intermediul Drumului Mătăsii.
Encyclopædia Britannica, Inc.
Ce a fost Drumul Mătăsii?
Drumul Mătăsii a fost o rută comercială antică ce lega lumea occidentală de Orientul Mijlociu și Asia. A fost o cale majoră pentru comerțul dintre Imperiul Roman și China și, mai târziu, dintre regatele europene medievale și China.
Unde a început și unde s-a terminat Drumul Mătăsii?
Drumul Mătăsii a început în partea central-nordică a Chinei, în Xi’an (în provincia modernă Shaanxi). O pistă de caravane se întindea spre vest de-a lungul Marelui Zid Chinezesc, peste Pamir, prin Afganistan și în Levant și Anatolia. Lungimea sa era de aproximativ 4.000 de mile (peste 6.400 km). Mărfurile erau apoi expediate în Europa prin Marea Mediterană.
Ce mărfuri importante au călătorit de-a lungul Drumului Mătăsii?
Comercianții chinezi exportau mătase către cumpărătorii occidentali. De la Roma și, mai târziu, din regatele creștine, lâna, aurul și argintul călătoreau spre est.
Ce a călătorit de-a lungul Drumului Mătăsii în afară de bunuri?
Pe lângă bunurile materiale, religia a fost unul dintre principalele exporturi ale Occidentului de-a lungul Drumului Mătăsii. Primii creștini asirieni și-au dus credința în Asia Centrală și în China, în timp ce negustorii din subcontinentul indian au expus China la budism. Bolile au călătorit, de asemenea, de-a lungul Drumului Mătăsii. Mulți cercetători cred că ciuma bubonică a fost răspândită în Europa din Asia, provocând pandemia de Moarte Neagră de la mijlocul secolului al XIV-lea.
Este Drumul Mătăsii folosit și astăzi?
Părți din Drumul Mătăsii supraviețuiesc sub forma unei autostrăzi asfaltate care leagă Pakistanul de Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang din China. În secolul XXI, Organizația Națiunilor Unite a planificat să sponsorizeze o autostradă și o cale ferată transasiatică. Drumul Mătăsii a inspirat, de asemenea, Inițiativa „Belt and Road” a Chinei, o strategie globală de dezvoltare a infrastructurii, al cărei autor este președintele și secretarul general Xi Jinping.
Începând de la Xi’an (Sian), drumul de 4.000 de mile (6.400 km), de fapt un traseu de caravane, a urmat Marele Zid Chinezesc spre nord-vest, a ocolit deșertul Takla Makan, a urcat pe Pamirs (munți), a traversat Afganistanul și a continuat până în Levant; de acolo, marfa a fost expediată peste Marea Mediterană. Puține persoane au parcurs întregul traseu, iar mărfurile erau manipulate într-o progresie eșalonată de către intermediari.
Cu pierderea treptată a teritoriului roman în Asia și creșterea puterii arabe în Levant, Drumul Mătăsii a devenit din ce în ce mai nesigur și mai puțin circulat. În secolele al XIII-lea și al XIV-lea, ruta a fost reînviată sub mongoli, iar în acea perioadă venețianul Marco Polo a folosit-o pentru a călători spre Cathay (China). În prezent, se crede pe scară largă că ruta a fost una dintre principalele căi prin care bacteriile ciumei responsabile de pandemia de Moartea Neagră din Europa de la mijlocul secolului al XIV-lea s-au deplasat dinspre Asia spre vest.
© North Wind Picture Archives
O parte din Drumul Mătăsii încă mai există, sub forma unei autostrăzi asfaltate care leagă Pakistanul și regiunea autonomă Uygur din Xinjiang, China. Vechiul drum a fost impulsul care a stat la baza unui plan al Națiunilor Unite pentru o autostradă transasiatică, iar un corespondent feroviar al drumului a fost propus de Comisia economică și socială a ONU pentru Asia și Pacific (UNESCAP). Drumul l-a inspirat pe violoncelistul Yo-Yo Ma să fondeze, în 1999, Proiectul Drumul Mătăsii, care a explorat tradițiile culturale de-a lungul traseului său și dincolo de acesta, ca mijloc de conectare a artelor din întreaga lume între culturi.