Septembrie 2017 – Vol. 11, Issue 6
Există două tipuri de Special Needs Trusts (SNT), denumite în mod obișnuit first-party și third-party SNT. Este important să determinați ce tip de SNT aveți sau de care aveți nevoie. Acest lucru depinde de proprietatea cui este finanțat SNT-ul. Dacă proprietatea care finanțează SNT provine de la beneficiarul SNT, atunci este vorba de un SNT de prima parte. Cu toate acestea, dacă proprietatea care finanțează SNT a aparținut întotdeauna altei persoane decât beneficiarul SNT, atunci trebuie să fie redactată ca un SNT de terță parte.
Third-Party Special Needs Trusts
SNTS de terță parte sunt utilizate în mod obișnuit de persoanele care planifică în avans pentru o persoană dragă cu nevoi speciale. În mod obișnuit, părinții unei persoane cu dizabilități sau cu nevoi speciale vor fi persoanele care vor înființa un SNT al terților, deși un bunic, un frate sau orice altă persoană (alta decât beneficiarul) poate înființa SNT. SNT terță parte poate fi inclusă într-o ultimă voință și un testament, stabilită în cadrul unui trust inter vivos care este conceput pentru a evita testamentul („Living Trust”) sau redactată ca o SNT de sine stătătoare. Aceste SNT-uri sunt de obicei finanțate la decesul părinților beneficiarului sau al altei (altor) persoane care a (au) înființat SNT-ul.
SNT-urile create în temeiul unui testament sau ca un subfideiusiune în cadrul unui Living Trust nu iau ființă (și, prin urmare, nu pot primi donații) decât după decesul persoanei al cărei testament sau Living Trust a creat SNT-ul. Prin urmare, o SNT de sine stătătoare poate fi mai utilă în cazul în care există mai mulți donatori care doresc să finanțeze SNT. O SNT de sine stătătoare există în timpul vieții persoanei care înființează SNT, ceea ce permite SNT să primească donații de la bunici, prieteni de familie sau chiar de la persoana care înființează SNT, înainte de decesul celui care a creat SNT. Un astfel de SNT este disponibil ca receptacol pentru donații pe viață și post-mortem de la orice sursă terță.
Nu este necesar ca acest tip de SNT să fie irevocabil pentru a păstra eligibilitatea beneficiarului SNT pentru prestații publice condiționate de venituri. Cu toate acestea, în cazul în care beneficiarul SNT are puterea de a revoca SNT, activele SNT ar fi considerate o resursă disponibilă în scopuri de Supplemental Security Income (SSI) și Medicaid. Capacitatea beneficiarului de a revoca SNT sau de a exercita în alt mod controlul asupra SNT poate face ca beneficiarul să nu fie eligibil pentru a primi prestații publice care au o limită de venit sau de active. Contractul SNT ar trebui să autorizeze persoana care înființează SNT-ul pentru terți și/sau administratorul judiciar să modifice SNT-ul pentru a aborda modificările ulterioare ale legii sau ale circumstanțelor beneficiarului. Permiterea unor astfel de modificări limitate ajută la asigurarea faptului că beneficiile guvernamentale esențiale sunt păstrate în cazul în care o agenție contestă termenii SNT.
Cea mai importantă diferență între SNT-urile cu terți și SNT-urile cu prima parte (descrise mai jos) este ceea ce se întâmplă cu proprietatea SNT atunci când beneficiarul moare. La decesul beneficiarului, SNT-ul terțului nu este obligat să utilizeze bunurile rămase pentru a rambursa vreunui stat (statelor) pentru beneficiile Medicaid primite de beneficiar în timpul vieții. Prin urmare, acest tip de SNT este un instrument de planificare util pentru persoanele care doresc să pună deoparte bunuri pentru un beneficiar cu dizabilități, să păstreze beneficiile publice esențiale în timpul vieții acelui beneficiar și să păstreze controlul deplin asupra destinației tuturor activelor SNT rămase la decesul beneficiarului.
First-Party Special Needs Trusts
First-party SNT-urile sunt cel mai adesea utilizate atunci când persoana cu dizabilități moștenește bani sau bunuri în mod direct sau primește o tranzacție judiciară. Aceste SNT sunt, de asemenea, utile atunci când o persoană fără un handicap anterior deține bunuri pe numele său, devine mai târziu handicapată și, ulterior, trebuie să se califice pentru beneficii publice care au o limitare a veniturilor sau a activelor. Aceste SNT sunt create de legislația federală, în special (i) SNT-urile individuale cu prima parte sunt autorizate în temeiul 42 U.S.C. § 1396p(d)(4)(A) și (ii) SNT-urile comune cu prima parte sunt autorizate în temeiul 42 U.S.C. § 1396p(d)(4)(C). SNT-urile cu prima parte sunt, de asemenea, denumite în mod obișnuit SNT-uri cu decontare proprie, trusturi de rambursare Medicaid, trusturi OBRA ’93 și trusturi d4A sau d4C.
Până când Special Needs Trust Fairness Act a devenit lege la sfârșitul anului 2016, singurele persoane sau entități autorizate să „înființeze” (creeze) un SNT individual cu prima parte erau părintele, bunicul, tutorele legal al beneficiarului SNT sau o instanță. Începând cu 13 decembrie 2016, legea federală autorizează, de asemenea, un beneficiar SNT competent din punct de vedere mental și legal să înființeze un SNT individual first-party. Un SNT de primă parte este finanțat cu bunuri care aparțin beneficiarului sau la care acesta are sau devine legal îndreptățit. Proprietatea într-o SNT de prima parte poate fi utilizată doar pentru „beneficiul exclusiv” al beneficiarului respectiv. SNT-urile individuale cu prima parte pot fi create (și finanțate) numai pentru persoanele care îndeplinesc definiția guvernamentală de „persoană cu handicap” și care au sub șaizeci și cinci de ani la momentul înființării (și finanțării) SNT-ului.
În timp ce o SNT comună cu prima parte (descrisă mai jos) poate fi înființată de persoane cu vârsta de peste șaizeci și cinci de ani în multe state, un număr semnificativ de state nu permit unei persoane cu vârsta de peste șaizeci și cinci de ani să înființeze sau să transfere bunuri către o SNT comună cu prima parte fără penalizare. SNT-urile de tip „poolled first-party” pot fi înființate de către beneficiar, de către un părinte, bunic sau tutore al beneficiarului sau de către o instanță. În cazul în care beneficiarul SNT nu este competent din punct de vedere mental și juridic, atunci trebuie să se obțină aprobarea instanței pentru a finanța SNT cu bunurile beneficiarului.
Toate SNT-urile cu prima parte trebuie să precizeze că, după decesul beneficiarului, toate sumele rămase în SNT, până la o sumă egală cu totalul prestațiilor de asistență medicală pe viață plătite în numele beneficiarului de către programul (programele) Medicaid al(e) oricărui (oricăror) stat(e), se rambursează mai întâi către acel(e) program(e) Medicaid al(e) statului respectiv, chiar și în măsura în care se epuizează complet bunurile SNT rămase. Numai după această rambursare Medicaid poate fi distribuit orice sold către alți beneficiari restanți.
O persoană cu dizabilități, competentă din punct de vedere juridic, poate avea o SNT de prima parte stabilită și finanțată fără implicarea instanței. Cu toate acestea, ar trebui să se furnizeze contabilități anuale în mod informal beneficiarului și agențiilor Medicaid aplicabile. Atunci când un minor sau un adult cu incapacitate mintală are dreptul legal de a primi fonduri în urma unui proces, a unei moșteniri sau din orice altă sursă, atunci este necesară aprobarea instanței pentru a înființa și finanța SNT de prima parte. Adesea, instanța trebuie să facă constatări specifice pentru a se asigura că SNT este considerată „scutită” atunci când se determină eligibilitatea beneficiarului pentru prestațiile publice care au praguri de calificare a veniturilor sau a activelor. Aceste constatări ar putea include:
- Minorul sau adultul are o dizabilitate care afectează în mod substanțial capacitatea persoanei de a-și asigura propria îngrijire sau custodie și constituie un handicap substanțial. În practică, o persoană care se califică pentru SSI sau Medicaid pe baza unui handicap este probabil să îndeplinească cerința privind handicapul substanțial.
- Minorul sau adultul este probabil să aibă nevoi și cheltuieli speciale care nu vor fi satisfăcute fără punerea deoparte a activelor în SNT.
- Bunurile utilizate pentru a finanța SNT nu depășesc suma care pare a fi în mod rezonabil necesară pentru a satisface nevoile speciale ale minorului sau adultului.
Pooled Special Needs Trusts
Programele SNT grupate pot fi utilizate pentru a înființa atât SNT de primă parte, cât și de terță parte. SNT-urile poolate sunt stabilite și administrate de o asociație non-profit în beneficiul mai multor beneficiari. Programele SNT grupate au următoarele caracteristici:
- Se menține un cont separat pentru fiecare beneficiar individual al SNT grupate, dar administratorul reunește activele tuturor conturilor în scopul investițiilor și al gestionării.
- Un contract-cadru de fiducie reglementează conturile separate ale tuturor beneficiarilor SNT, în conformitate cu un document de „joncțiune”.
- Un cont la SNT pus în comun este înființat în beneficiul exclusiv al unei persoane cu dizabilități de către părintele, bunicul sau tutorele legal al persoanei respective, de către persoana în cauză personal sau de către o instanță. Beneficiarul unui cont cu prima parte trebuie să îndeplinească definiția guvernamentală a termenului „cu handicap.”
- În timp ce nu există o interdicție expresă împotriva înființării și finanțării unui cont cu prima parte cu o SNT comună în cazul în care beneficiarul are vârsta de șaizeci și cinci de ani sau mai mult, majoritatea statelor impun o penalizare de eligibilitate în această situație.
- Pentru conturile de prima parte cu SNT grupate în toate statele, orice active rămase în contul separat al beneficiarului la decesul acestuia, în măsura în care nu sunt reținute de SNT grupată, trebuie utilizate mai întâi pentru a rambursa programul (programele) Medicaid al (ale) oricărui (oricăror) stat (state) care a (au) furnizat asistență medicală pentru beneficiar. Cu toate acestea, un stat nu este îndreptățit să primească mai mult decât suma rămasă în contul separat al beneficiarului, chiar dacă suma datorată statului este mai mare decât suma rămasă în contul separat al beneficiarului decedat.
Concluzie
Atât SNT-urile cu o primă parte, cât și cele cu o terță parte trebuie să fie redactate în mod corespunzător pentru a proteja dreptul unui beneficiar de a primi beneficii publice condiționate de mijloace. Consecințele fiscale ale SNT-urilor nu sunt abordate în acest articol, dar sunt, de asemenea, foarte complexe. (Vizitați indexul numerelor anterioare ale revistei The Voice pentru a le descoperi pe cele care abordează în mod specific diverse aspecte fiscale ale SNT). Pentru a proteja cât mai bine beneficiile guvernamentale pentru care o persoană cu dizabilități poate fi eligibilă, este important să discutați ce tip de SNT ar trebui să fie utilizat într-o situație specifică cu un avocat care este competent în planificarea nevoilor speciale, inclusiv cu oricare dintre membrii Special Needs Alliance găsiți pe site-ul SNA.
.