CREIERUL DE SUS ÎN JOS

MOLECULELE CARE SE ADUNĂ ȘI TE FAC SĂ DORMI

Cum fiecare zi se apropie de sfârșit, simțiți nevoia să vă întindeți și să adormiți. Debutul somnului, care pare un fenomen atât de simplu din punct de vedere comportamental, este de fapt destul de complex din punct de vedere molecular.

La începutul secolului al XX-lea, psihologul francez Henri Piéron a emis ipoteza că starea de veghe prelungită determină acumularea unei „toxine a somnului” care este ulterior descompusă în timpul somnului. Pentru a-și testa ipoteza, Piéron a plimbat noaptea câini prin Paris pentru a-i împiedica să doarmă. Apoi a injectat lichidul lor cefalorahidian în creierul altor câini. El a constatat că acești alți câini au dormit apoi mai mult și mai profund decât de obicei.

Acum știm că substanțele „hipnogene” (care induc somnul) pe care Piéron a emis ipoteza există de fapt. Unele dintre ele sunt mici molecule proteice care sunt produse de structuri cerebrale precum hipotalamusul și care inhibă neuronii sistemului de veghe.

Dar aceste proteine nu sunt singurele molecule hipnogene. Acumularea de serotonină în anumite părți ale creierului în timpul perioadelor de veghe contribuie, de asemenea, la instalarea somnului. Nivelul de serotonină din anumite zone ale creierului afectează, de asemenea, starea de spirit. Acesta este motivul pentru care unele probleme, cum ar fi depresia și anxietatea, duc adesea la tulburări de somn. Persoanele cu niveluri scăzute de serotonină tind, de asemenea, să petreacă mai puțin timp în somnul restaurator non-REM pe parcursul nopții.

Serotonina joacă, de asemenea, un rol important în somn, deoarece organismul o folosește pentru a sintetiza melatonina. Melatonina este produsă în timpul nopții și joacă un rol fundamental în reglarea ceasului biologic al organismului. De fapt, melatonina guvernează întregul ciclu somn/veghe, în timp ce serotonina este implicată mai ales în starea de veghe, în declanșarea somnului și în somnul REM.

Diagrama unei molecule de melatonină
(Atomi: albastru deschis = carbon, albastru închis = azot, roșu = oxigen,
alb = hidrogen)

Din acest motiv, somnul este declanșat de două procese interrelaționate: producerea și acumularea de substanțe hipnogene în organism în timp ce suntem treji și fluctuațiile ciclice ale unor substanțe precum melatonina, care sunt asociate cu ceasul biologic al organismului nostru.

Printre substanțele hipnogene care se acumulează în timp ce suntem treji, adenozina, a fost subiectul multor discuții de la mijlocul anilor 1990.

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.