În etapa adolescenței, noțiunile de chestionare a propriei sexualități sau a genului, împreună cu diversele domenii legate de aceasta, pot apărea pe măsură ce începe să se formeze construcția identității. Este o etapă în care au loc adesea explorarea, învățarea și experimentarea. În timp ce unii tineri au puține sau nicio problemă în a se autoidentifica, mulți tineri se confruntă cu o mare confuzie și incertitudine în această etapă. Aceștia pot avea probleme în a-și înțelege sexualitatea, orientarea sexuală, identitatea de gen sau dacă se încadrează sau nu în etichete sociale normative preconcepute. Studiile au arătat că 57% dintre oameni au avut pentru prima dată gânduri de întrebare cu privire la sexualitatea sau genul lor între 11 și 15 ani.
Asociația Americană de Psihologie afirmă:
Adolescența poate fi o perioadă de experimentare, iar mulți tineri pot pune la îndoială sentimentele lor sexuale. Conștientizarea sentimentelor sexuale este o sarcină normală de dezvoltare a adolescenței. Uneori, adolescenții au sentimente sau experiențe de același sex care provoacă confuzie cu privire la orientarea lor sexuală. Această confuzie pare să scadă în timp, cu rezultate diferite pentru indivizi diferiți.
Comportamente și dezvoltareEdit
Potrivit lui Sarah Gardner, modurile în care se comportă oamenii se bazează pe cinci nevoi de bază: supraviețuire, dragoste și apartenență, putere, libertate și plăcere. Un individ își va schimba comportamentele pentru a-și satisface aceste nevoi. În cazul tinerilor interogați, unele sau toate aceste nevoi nu sunt satisfăcute. Atunci când una sau mai multe dintre aceste nevoi nu sunt satisfăcute, comportamentele lor pot deveni agravate, confuze sau descurajate în încercarea de a satisface nevoia fie de a supraviețui, fie de a se simți iubit sau că aparține, de a obține libertate, de a câștiga putere sau de a simți un sentiment de plăcere.
Identitatea de gen este crucială în dezvoltarea unui individ tânăr, deoarece reprezintă o mare parte din identitatea socială personală a acestuia. Confuzia și întrebările implicate în formarea identității de gen a unei persoane pot fi influențate de nevoia de a se încadra în binariile de gen sau de a adera la idealurile sociale construite de societatea principală. Sexul atribuit unei persoane la naștere, cunoscut și sub numele de sexul natal, nu este întotdeauna interschimbabil cu termenii identitate de gen și rol de gen. Sexul natal și identitatea de gen sunt, totuși, componente diferite ale identității, iar identitatea de gen nu se desfășoară neapărat în direcția sexului natal al unei persoane. Identitatea de gen nu este același lucru cu rolul de gen; identitatea de gen este un sentiment de bază al sinelui, în timp ce rolul de gen implică adaptarea unor markeri construiți social (îmbrăcăminte, manierism, comportamente) considerați în mod tradițional ca fiind masculini și feminini. Sexul natal, identitatea de gen și rolul de gen interacționează în moduri complexe și fiecare dintre acestea este, de asemenea, separat de direcția atracției sexuale a unei persoane. Construcțiile sociale ale masculinității și feminității pot juca, de asemenea, ca factor de confuzie pentru tineri; acestea pot avea un impact asupra modului în care ei simt că trebuie să se comporte dacă se identifică cu anumite identități de gen sau orientări sexuale.
Conștientizarea orientării sexuale contribuie puternic la formularea identității de gen. Cele două sunt la fel de importante în a contribui la dezvoltarea unui individ în etapa adolescenței. Punerea sub semnul întrebării a sexualității sau a orientării sexuale a unui individ tânăr intervine într-o varietate de situații; indiferent de experiența sau lipsa acesteia. De exemplu, un individ care se identifică în general ca fiind homosexual poate avea, de asemenea, interacțiuni sexuale cu sexul opus, dar nu simte neapărat că este bisexual. Mai mult decât atât, un individ se poate identifica, de asemenea, cu o orientare sexuală definitivă sau cu un gen fără a avea interacțiuni sau experiențe sexuale sau doar unele dintre ele.
SocialEdit
Aspectul social este un factor semnificativ care poate face ca tinerii interogați să simtă că au un mediu nesigur în stabilirea sexualității sau genului lor. Nevoia de acceptare socială din partea colegilor și a celorlalți membri ai societății în timpul adolescenței oferă individului sentimentul de apartenență; prin urmare, teama de respingere sau discriminare îi poate împiedica pe tineri să fie publici cu identitatea lor incertă.
Heteronormativitatea poate contribui la ezitarea tinerilor de a fi publici cu identitatea și sexualitatea lor de gen. Acest lucru se poate datora faptului că cineva poate simți că nu se potrivește cu construcțiile sociale de heterosexualitate, masculinitate sau feminitate – care sunt idealuri care nu includ neapărat excepțiile și diferențele altor genuri și sexualități. Potrivit lui Choi și colaboratorilor, „neînțelegerea și teama de necunoscut sunt probabil principalii factori de influență ai controversei din jurul acceptării genului. Deoarece sentimentul de apartenență este una dintre cele cinci nevoi de bază, individul se poate teme de tranziția la un alt gen, provocând un conflict interior”. Construcția socială a heteronormativității este direct legată de binaritatea de gen; aceste două construcții sunt adesea condiționate în curentul principal pentru a fi mai acceptate, având astfel un impact asupra acceptării altor genuri și sexualități, cele care s-ar putea să nu se încadreze în aceste norme sau care sunt fluide între mai multe categorii.
Câțiva tineri evită să iasă în evidență sau chiar să își recunoască orientarea sexuală din cauza homofobiei. Recunoașterea identității lor lesbiene, gay sau bisexuale, sau a altei identități, poate pune capăt confuziei. În ceea ce privește identitatea de gen, termenii pentru cei care nu se conformează sistemului binar de gen sunt, de exemplu, genderqueer, agender sau gender neutral. Un articol din The Journal of Counselling & Development afirmă: „Minoritățile sexuale experimentează două tipuri de stres de stigmatizare care diferă în funcție de natura obiectivă și subiectivă a stresului. Datorită naturii sale persistente, stresul de stigmatizare poate fi caracterizat ca fiind un factor de stres cronic cu care se confruntă minoritățile sexuale, ceea ce le plasează la un risc mai mare decât persoanele care nu sunt minorități sexuale de a dezvolta un stil de coping ruminativ.” Atunci când un individ simte că niciunul dintre termenii de identitate de gen existenți nu i se aplică sau că nu se încadrează cu exactitate în niciun binariu, poate duce adesea la sentimente de presiune, singurătate, anormalitate și deznădejde.
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, cei care se luptă cu recunoașterea sexualității sau a identității lor de gen pot avea un risc mai mare de a se confrunta cu gânduri suicidare, depresie, sex neprotejat sau de a recurge la mecanisme de adaptare dăunătoare, cum ar fi abuzul de droguri, alcool sau auto-vătămarea. Studiile arată că tinerii care își pun întrebări prezintă un risc mai mare de victimizare, gânduri suicidare și abuz de droguri și alcool, chiar mai mult decât tinerii lesbiene, gay și bisexuali, posibil din cauza marginalizării din partea colegilor heterosexuali și LGB deopotrivă.
Organizația Advocates for Youth afirmă că „studiile stabilesc legături între tentativele de suicid și nonconformismul de gen, conștientizarea timpurie a orientării sexuale, stresul, violența, lipsa de sprijin, abandonul școlar, problemele familiale, lipsa de adăpost și consumul de substanțe”. Pentru adolescenții care își pun întrebări, nu doar acceptarea din partea colegilor este importantă pentru ei, ci și acceptarea din partea familiei lor este la fel de importantă. Cu toate acestea, nu toți tinerii primesc sprijinul de care au nevoie din partea familiilor lor în timpul procesului de interogare. Ryan C. et al. de la Universitatea de Stat din San Francisco afirmă: „Tinerii GLBTQ cu familii mai respingătoare au de opt ori mai multe șanse să raporteze că au încercat să se sinucidă, de aproape șase ori mai multe șanse să raporteze niveluri ridicate de depresie, de peste trei ori mai multe șanse de a consuma droguri ilegale și de trei ori mai multe șanse de a prezenta un risc ridicat de infectare cu HIV și boli cu transmitere sexuală decât tinerii GLBTQ cu familii mai puțin respingătoare”. Comunitatea socială este un aspect crucial pentru a contribui la starea de bine a ființei și a sănătății mintale a unei persoane. Indivizii se simt adesea mai pozitivi cu privire la orientarea și identitatea lor sexuală și de gen prin sprijin și întărire pozitivă, în special din partea familiei, prietenilor și cunoștințelor.
Adolescenții care își pun întrebări și primesc sprijin pot trăi adesea vieți satisfăcătoare și sănătoase și pot trece prin procesul obișnuit de dezvoltare a adolescenței; cei care se confruntă cu hărțuirea, ostracizarea sau alte forme de opresiune sunt mai predispuși la riscul de a se confrunta cu gânduri suicidare și de a se angaja în activități cu risc ridicat, cum ar fi sexul neprotejat și abuzul de alcool și droguri. Tinerii care pun întrebări prezintă un risc mai mare de victimizare, de gânduri suicidare și de abuz de droguri și alcool, chiar mai mult decât tinerii lesbiene, gay și bisexuali, posibil din cauza marginalizării din partea colegilor heterosexuali și LGB deopotrivă. O tulburare de anxietate sau depresie legată de o incertitudine cu privire la identitatea de gen sau orientarea sexuală a fost clasificată ca tulburare de maturitate sexuală de către Organizația Mondială a Sănătății în ICD-10, la rubrica „Tulburări psihologice și comportamentale asociate cu dezvoltarea și orientarea sexuală”. Orientarea sexuală în sine nu este o tulburare și nu este clasificată la această rubrică. De asemenea, diferă de orientarea sexuală ego-distonică, în care orientarea sexuală sau identitatea de gen este reprimată sau negată.
Sprijin și ajutorEdit
Multe grupuri studențești și literatură LGBT includ interogații; în cazul grupurilor de alianță gay-straight, acestea fac acest lucru în parte pentru ca studenții să nu fie obligați să se eticheteze sau să aleagă o identitate sexuală. Presiunile, stigmatizările și teama de discriminare din partea colegilor și a societății, îi pot descuraja pe mulți să se confrunte cu problemele dezvoltate prin chestionarea genului și a sexualității. Sprijinul prietenilor și al familiei este important în timpul etapei adolescenței, deoarece este perioada în care cineva își dezvoltă identitatea și experimentează cele mai multe schimbări fizice și mentale. Comunitatea LGBTQ a format multe grupuri de sprijin, centre de ajutor și spații online care pot ajuta tinerii care caută îndrumare și oferă informații utile în ceea ce privește punerea sub semnul întrebării a genului și sexualității cuiva. Este sugerat de către practicienii în psihologie ca persoanele care își pun întrebări să caute ajutor prin intermediul unor platforme precum terapia, grupuri de sprijin, forumuri comunitare online, organizații de sănătate mintală, linii de salvare pentru prevenirea suicidului și consiliere.
Un exemplu de organizație națională dedicată furnizării de servicii de intervenție în situații de criză, sprijin și prevenire a suicidului pentru tinerii LGBTQ este The Trevor Project. Aceștia oferă servicii precum Trevor Lifeline, TrevorChat, TrevorText și Trevor Support Centre.
.