Ce este reziliența și de ce este important să ne revenim?

Unul dintre cele mai populare subiecte din psihologia pozitivă – atât în domeniul în sine, cât și în discuțiile generale despre conceptele psihologice pozitive – este reziliența.

Pentru unii, reziliența este un fel de trăsătură de personalitate de tip „medicament miraculos”, ceva care poate vindeca toate rănile și îndrepta toate greșelile.

În timp ce reziliența poate să nu fie sfârșitul și sfârșitul trăsăturilor de personalitate, este un subiect atât de fierbinte pentru un motiv întemeiat: este o trăsătură minunată de avut, este legată de o multitudine de rezultate pozitive și – poate cel mai important dintre toate – poate fi îmbunătățită.

Citește mai departe pentru a afla mai multe despre reziliență și de ce merită toată atenția pe care o primește.

Înainte de a citi mai departe, ne-am gândit că ai putea dori să descarci gratuit cele 3 exerciții de reziliență. Aceste exerciții captivante, bazate pe știință, vă vor ajuta să faceți față în mod eficient circumstanțelor dificile și vă vor oferi instrumentele necesare pentru a îmbunătăți reziliența clienților, studenților sau angajaților dumneavoastră.

Puteți descărca PDF-ul gratuit aici.

Ce este reziliența? O definiție

Psychology Today o descrie astfel:

„Reziliența este acea calitate inefabilă care le permite unor oameni să fie doborâți de viață și să revină mai puternici ca niciodată. În loc să lase eșecul să îi copleșească și să le sece hotărârea, ei găsesc o modalitate de a se ridica din cenușă.”

În câteva cuvinte, reziliența poate fi definită ca fiind abilitatea – și tendința – de a „sări înapoi”.”

Ce înseamnă să ne revenim?

„Să ne revenim” este ceea ce facem atunci când ne confruntăm cu dezamăgirea, înfrângerea și eșecul, dar în loc să ne complacem sau să lăsăm lucrurile să ne țină în jos, ne ridicăm și ne continuăm viața.

Potrivit Centrului de ajutor APA, este „procesul de adaptare bună în fața adversității, a traumei, a tragediei, a amenințărilor sau a surselor semnificative de stres” (APA, s.n.).

Ați putea spune că cineva își revine atunci când suferă un accident de mașină traumatizant și suferă leziuni grave, dar rămâne pozitiv și optimist pe parcursul unei lungi călătorii de terapie fizică.

Reziliența și rezistența mentală: Care este diferența?

În afară de termenul „revenire”, există multe alte concepte similare cu care reziliența este adesea asociată. De exemplu, reziliența este frecvent utilizată în mod interschimbabil cu „rezistența mentală.”

Atunci ce este rezistența mentală? Rezistența mentală este „o trăsătură de personalitate care determină în mare parte modul în care indivizii fac față stresului, presiunii și provocărilor, indiferent de circumstanțe” (Strycharczyk, 2015). Este în parte tenacitate (optimism și predispoziție față de provocări și riscuri), în parte încredere, și este ceea ce le permite oamenilor să ia în piept orice vine, concentrându-se pe ceea ce pot învăța și câștiga din experiență.

În timp ce asocierea cu reziliența este de înțeles, este, de asemenea, ușor de văzut unde diferă: reziliența este ceea ce îi ajută pe oameni să se recupereze după un eșec, dar tenacitatea mentală îi poate ajuta pe oameni să evite să experimenteze un eșec în primul rând.

Cum spune Doug Strycharczyk, „Toate persoanele rezistente din punct de vedere mental sunt reziliente, dar nu toate persoanele reziliente sunt rezistente din punct de vedere mental” (2015).

Cei care sunt rezistenți din punct de vedere mental nu numai că sunt capabili să își revină, dar sunt mai predispuși să vadă greutățile ca pe o provocare binevenită și să le întâmpine cu zâmbetul pe buze.

Reziliență vs. curaj

Un alt sinonim utilizat în mod obișnuit pentru reziliență este curajul, dar este curajul cu adevărat un sinonim pentru reziliență?

Potrivit organizației Building Learning Power a profesorului Guy Claxton, grit nu este doar un sinonim pentru reziliență:

„Gritul este un import mai recent, foarte cercetat de Angela Duckworth, și este definit ca fiind tendința de a susține interesul și efortul pentru obiective pe termen lung. Este asociată cu autocontrolul și amânarea gratificării pe termen scurt”

(s.n.).

Reziliența este definită mai restrâns, deși este legată de aceleași experiențe, abilități și competențe. Un mod simplu de a ne gândi la diferențele dintre reziliență și curaj este că reziliența se referă mai des la abilitatea de a reveni după lupte pe termen scurt, în timp ce curajul este tendința de a rămâne cu ceva pe termen lung, indiferent de cât de dificil este sau de câte obstacole întâmpinați.

Este grozav să ai atât reziliență, cât și curaj, dar este clar că se referă la două trăsături diferite.

Mental Endurance: Încă un sinonim?

Un alt construct care este similar cu reziliența este rezistența mentală. Rezistența mentală se referă la forța mentală sau interioară pe care o folosim pentru a face față provocărilor noastre.

Este nevoie de voință, autodisciplină și perseverență pentru a dezvolta și menține rezistența mentală (Sasson, s.n.). Deși nu este specifică „revenirii” după o traumă sau adversitate, este legată în sensul că ambele trăsături ne ajută să facem față dificultăților din viața noastră.

Ce înseamnă tăria de caracter?

În cele din urmă, există tăria de caracter – încă un cuvânt care este adesea folosit în tandem cu sau în locul „rezilienței”.”

Dicționarul Merriam-Webster definește tăria de caracter ca fiind „puterea minții care îi permite unei persoane să se confrunte cu pericolul sau să suporte cu curaj durerea sau adversitatea.”

Aceasta împărtășește unele asemănări evidente cu celelalte construcții menționate mai sus, și anume rezistența mentală și rezistența mentală. Toate trei sunt înrădăcinate în această idee de forță interioară, o rezervă de putere mentală la care putem apela pentru a trece peste cele mai dificile momente.

Psihologia forței mentale

Deși ați putea citi despre reziliență (și toate cele foarte multe trăsături legate de ea) și să credeți că se aplică doar celor mai inspirați, mai impresionanți și mai grozavi dintre noi, reziliența este surprinzător de comună. După cum se afirmă în articolul despre reziliență de la APA Help Center, „Cercetările au arătat că reziliența este obișnuită, nu extraordinară. Oamenii dau dovadă în mod obișnuit de reziliență.”

Reziliența nu înseamnă să plutești prin viață pe o adiere de vânt sau să patinezi nestingherit pe lângă toate numeroasele provocări ale vieții; mai degrabă, înseamnă să treci prin toate evenimentele negative, dificile și anevoioase pe care viața ți le aruncă în față și să rămâi la locul de muncă, optimist și performant. De fapt, dezvoltarea rezilienței necesită, practic, suferință emoțională. Dacă nu ne-am confrunta niciodată cu dezamăgirea în primul rând, nu am învăța niciodată cum să ne descurcăm cu ea.

Când vă gândiți în acești termeni, este ușor de văzut că noi toți dăm dovadă de o reziliență destul de impresionantă. Unii dintre noi sunt mai rezilienți decât alții, dar cu toții am fost doborâți, înfrânți și descurajați la un moment dat în viața noastră; cu toate acestea, am continuat să mergem mai departe – și iată-ne astăzi aici, mai puternici și mai experimentați.

Demonstrarea rezilienței ca individ

Atunci cum arată să demonstrezi reziliența?

APA subliniază o serie de factori care contribuie și acționează ca markeri ai rezilienței, inclusiv:

  • Capacitatea de a face planuri realiste și de a lua măsuri pentru a le duce la îndeplinire.
  • O viziune pozitivă despre tine însuți și încredere în forțele și abilitățile tale.
  • Abilități de comunicare și de rezolvare a problemelor.
  • Capacitatea de a gestiona sentimentele și impulsurile puternice (s.n.).

Autorul și expertul în reziliență Glenn Schiraldi (2017) oferă și mai multe exemple și caracteristici ale persoanelor reziliente, enumerând punctele forte, trăsăturile și mecanismele de adaptare care sunt foarte corelate cu reziliența:

  1. Senzația de autonomie (având o separare sau independență adecvată față de disfuncția familiei; fiind autosuficient; fiind determinat să fie diferit – poate părăsind un cămin abuziv; fiind autoprotejat; având obiective pentru a-și construi o viață mai bună)
  2. Calm sub presiune (ecuanimitate, capacitatea de a regla nivelul de stres)
  3. Procesul de gândire rațională
  4. Stima de sine
  5. Optimism
  6. Fericire și inteligență emoțională
  7. Semnificație și scop (a crede că viața ta contează)
  8. Humor
  9. Altruism (serviabilitatea învățată), dragoste și compasiune

În plus, aceste caracteristici sunt menționate și de Glenn Schiraldi:

  1. Caracterul (integritate, tărie morală)
  2. Curiozitatea (care este legată de concentrare și implicare interesată)
  3. Egalitate (implicare într-o gamă largă de activități, cum ar fi hobby-uri, căutări educaționale, locuri de muncă, îndeletniciri sociale și culturale)
  4. Sociabilitate și competență socială (a se înțelege, a folosi abilități de stabilire a legăturilor, a fi dispus să caute și să se angajeze în relații, a se bucura de interdependență)
  5. Adaptabilitate (a avea persistență, încredere și flexibilitate; acceptarea a ceea ce nu poate fi controlat; folosind abilități creative de rezolvare a problemelor și strategii active de adaptare)
  6. Credință religioasă intrinsecă
  7. O viziune îndelungată asupra suferinței
  8. Bune obiceiuri de sănătate (a dormi suficient, a se hrăni și a face exerciții fizice; a nu consuma alcool sau alte substanțe în mod nemodern; a nu consuma deloc tutun; menținerea unei bune înfățișări și igiene personale)

În concluzie, dacă o persoană are conștiință (atât de sine, cât și de mediul înconjurător), își gestionează eficient sentimentele, își controlează gândurile, emoțiile și comportamentele și înțelege că viața are suișurile și coborâșurile sale inevitabile.

De ce este atât de important să fii rezilient?

Se aude mult despre creșterea și dezvoltarea rezilienței – atât la noi înșine, cât și la copii – pe bună dreptate.

Terapeutul și consilierul Joshua Miles enumeră câteva din gama largă de motive pentru care reziliența este o trăsătură excelentă de avut:

  • O reziliență mai mare duce la îmbunătățirea învățării și a rezultatelor academice.
  • Reziliența este legată de absențe mai mici de la locul de muncă sau de la școală din cauza bolii.
  • Contribuie la reducerea comportamentelor de risc, inclusiv a consumului excesiv de alcool, a fumatului și a consumului de droguri.
  • Cei cu o reziliență mai mare tind să fie mai implicați în comunitate și/sau în activitățile familiale.
  • O reziliență mai mare este legată de o rată mai mică a mortalității și de o sănătate fizică sporită (2015).

Efectele forței psihologice asupra sănătății generale

Deși fiecare punct din această listă este un motiv bun pentru a acorda atenție rezilienței, ultimul poate fi cel mai important dintre toate. Reziliența are un impact puternic asupra sănătății noastre (și viceversa, în unele privințe).

O analiză recentă a cercetărilor privind reziliența a sugerat că reziliența conduce sau contribuie la multe rezultate pozitive diferite în materie de sănătate, inclusiv:

  • Experimentarea mai multor emoții pozitive și o mai bună reglare a emoțiilor negative
  • Mai puține simptome depresive
  • Rezistență mai mare la stres
  • O mai bună adaptare la stres, prin îmbunătățirea rezolvării problemelor, o orientare pozitivă și o reevaluare a factorilor de stres
  • Îmbătrânire reușită și un sentiment îmbunătățit de bunăstare în ciuda provocărilor legate de vârstă
  • Recuperare mai bună după o leziune a măduvei spinării
  • Mai bună gestionare a simptomelor PTSD (Khosla, 2017).

În plus, experții în reziliență Harry Mills și Mark Dombeck indică cercetări potrivit cărora reziliența stimulează funcționarea sistemului imunitar. Persoanele reziliente sunt capabile să gestioneze mai bine emoțiile negative și să experimenteze mai multe emoții pozitive, ceea ce duce la rezultate bune din punct de vedere obiectiv pentru sănătate, cum ar fi mai multe celule ale sistemului imunitar și o mai bună funcționare a sistemului imunitar la pacienții cu cancer și rate de mortalitate mai favorabile la pacienții cu transplant de măduvă (s.n.).

Growing Mentally Strong as a Person

Photo by Audi Nissen on Unsplash

Din moment ce știm că a fi rezilient este o trăsătură atât de utilă de avut, următoarea întrebare logică este: Cum o dezvoltăm?

Din fericire, reziliența nu este o trăsătură imuabilă, de genul „o ai sau nu o ai”. Este posibil să existe o componentă genetică la nivelul de bază al rezilienței unei persoane, dar puteți întotdeauna să vă îmbunătățiți reziliența pe care o aveți.

Această reziliență suplimentară este adesea denumită „reziliență învățată de la sine.”

Cum funcționează reziliența învățată de la sine

Reziliența învățată de la sine, după cum sugerează și numele, este reziliența pe care o construiți în voi înșivă prin efort concertat. Este rezultatul conștientizării oportunităților de autodepășire și al curajului de a profita de ele.

Există multe modalități de a vă construi propria rezervă de reziliență învățată de la sine. Mai jos sunt doar câteva modalități de a face acest lucru din trei surse diferite.

De la Dr. Carine Nzodom despre cum să folosești o pierdere sau un eveniment stresant pentru a te dezvolta:

  1. Permite-ți să simți o gamă largă de emoții.
  2. Identificați-vă sistemul de sprijin și lăsați-l să vă fie alături.
  3. Procesați-vă emoțiile cu ajutorul unui terapeut.
  4. Fiți atenți la starea dumneavoastră de bine și la îngrijirea de sine.
  5. Odihniți-vă sau încercați să dormiți o cantitate adecvată de somn.
  6. Încercați să faceți tot posibilul pentru a menține o rutină.
  7. Scrieți despre experiența dvs. și împărtășiți-o cu alții (2017).

De la autoarea VeryWell Mind, Kendra Cherry:

  1. Găsește un sens al scopului în viața ta, ceea ce te va ajuta să te ridici în zilele dificile.
  2. Constituie-ți convingeri pozitive în abilitățile tale pentru a te ajuta să îți crești stima de sine.
  3. Dezvoltați-vă o rețea socială puternică de oameni care vă susțin și în care vă puteți încrede.
  4. Ambrăcați schimbarea ca pe o inevitabilitate care este și fiți pregătiți pentru ea.
  5. Să fiți optimist – nu trebuie să vă ignorați problemele, ci doar să înțelegeți că totul este temporar și că aveți ceea ce vă trebuie pentru a reuși să treceți peste.
  6. Nu vă îngrijiți cu o îngrijire de sine sănătoasă și pozitivă – dormiți suficient, mâncați bine și faceți exerciții fizice.
  7. Dezvoltați-vă abilitățile de rezolvare a problemelor prin strategii cum ar fi întocmirea unei liste de modalități potențiale de rezolvare a problemei curente.
  8. Stabiliți obiective rezonabile prin brainstorming de soluții și împărțirea lor în pași ușor de gestionat.
  9. Acționați pentru a rezolva problemele, mai degrabă decât să așteptați ca problema să se rezolve de la sine.

Și amintiți-vă: Continuați să lucrați la abilitățile dvs. și nu vă descurajați dacă vă ia ceva timp să ajungeți la nivelul de reziliență pe care îl doriți (2018).

De la Kira M. Newman de la Greater Good Science Center al Universității California din Berkeley:

  1. Schimbați narațiunea scriind liber despre problemă sau hotărând să vă concentrați asupra aspectelor pozitive.
  2. Înfruntați-vă temerile și provocați-vă; expuneți-vă la lucruri care vă sperie în doze din ce în ce mai mari.
  3. Practicați autocompătimirea; încercați să fiți atenți, amintiți-vă că nu sunteți singuri și fiți buni cu voi înșivă.
  4. Meditați și practicați conștientizarea; scanarea corpului este o modalitate bună de a lucra asupra meditației și a abilităților de conștientizare.
  5. Cultivați iertarea, renunțând la ranchiună și lăsându-vă în pace (2016).

Creșterea copiilor pentru a fi rezilienți

Dacă sunteți un părinte sau un profesor dedicat sau un alt adult important în viața unui copil, s-ar putea să vă întrebați ce puteți face acum pentru a vă ajuta copilul să crească cu reziliență.

Asociația Americană de Psihologie are câteva sfaturi și tehnici excelente pentru a încuraja reziliența la copiii din viața dumneavoastră. Încercați aceste idei:

  1. Ajutați-vă copilul să stabilească legături cu ceilalți pentru a-l ajuta să dezvolte empatie, să își dezvolte rețeaua de sprijin și să încurajeze reziliența.
  2. Încurajați-vă copilul să îi ajute pe ceilalți, ceea ce îl poate ajuta să se simtă împuternicit.
  3. Mențineți o rutină zilnică pentru a le oferi copiilor mici un sentiment de siguranță și structură în viața lor și încurajați-i să își dezvolte propriile rutine.
  4. Faceți o pauză și învățați-vă copilul cum să ia o pauză; arătați-i că îngrijorarea excesivă este neproductivă și poate fi dăunătoare și încurajați-l să lase deoparte ceea ce îl îngrijorează cel puțin din când în când.
  5. Învățați-l pe copilul dumneavoastră să aibă grijă de sine, inclusiv să mănânce sănătos, să facă exerciții fizice, să doarmă o cantitate bună de somn și să aibă timp liber pentru a se relaxa și a se distra.
  6. Ajutați-l pe copilul dumneavoastră să își stabilească obiective rezonabile și să se îndrepte spre ele, pas cu pas; acest lucru îl va ajuta să se concentreze asupra a ceea ce a realizat, mai degrabă decât asupra a ceea ce nu a realizat.
  7. Încurajați o viziune pozitivă asupra propriei persoane la copilul dumneavoastră, amintindu-i de modurile în care a gestionat cu succes dificultățile și greutățile din trecut și faceți legătura între succesele din trecut și potențialul lor viitor.
  8. Ajutați-l pe copilul dumneavoastră să păstreze lucrurile în perspectivă și încurajați o viziune pe termen lung – mai ales atunci când el sau ea este blocat(ă) pe ceva negativ în acest moment.
  9. Căutați oportunități de autodescoperire pentru copilul dumneavoastră și arătați-i cum să facă același lucru.

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, învățați-l pe copilul dumneavoastră să accepte că schimbarea este o parte inevitabilă a vieții și că întotdeauna putem înlocui obiectivele care au devenit de neatins cu obiective noi, mai relevante (APA Help Center, s.n.).

Curs de formare în reziliență

În afară de reziliența învățată de la sine și de predarea rezilienței copiilor, ați putea dori să mergeți chiar mai departe și să vă înscrieți la un curs. Un curs foarte recomandat este Masterclass-ul Realizing Resilience, care vă va îmbunătăți propriile abilități de reziliență, dar vă va pregăti și pentru a-i antrena pe alții în domeniul rezilienței.

Complet cu 6 module și un certificat la finalizare, acest curs vă va ajuta să fiți un excelent profesor, părinte, antrenor sau chiar un prieten grozav, capabil să vă reveniți în ciuda provocărilor din viață.

10 citate despre reziliență

Dacă doriți să vă familiarizați mai bine cu reziliența sau să împărtășiți ideile dumneavoastră cu ceilalți, s-ar putea să considerați că unul sau mai multe dintre aceste citate vă pot ajuta să vă atingeți obiectivele.

„Capacitatea umană de împovărare este ca bambusul – mult mai flexibilă decât ai crede la prima vedere.”

Jodi Picoult

„Reacția ta la adversitate, nu adversitatea în sine, este cea care determină modul în care se va dezvolta povestea vieții tale.”

Dieter F. Uchtdorf

„Diferența dintre un om puternic și unul slab este că primul nu se dă bătut după o înfrângere.”

Woodrow Wilson

„Deși lumea este plină de suferință, ea este, de asemenea, plină de depășirea ei.”

Hellen Keller

„Stejarul s-a luptat cu vântul și s-a frânt, salcia s-a aplecat când a trebuit și a supraviețuit.”

Robert Jordan

„Dacă inima ta este frântă, fă artă cu bucățile.”

Shane Koyczan

„Reziliența înseamnă să-ți accepți noua realitate, chiar dacă este mai puțin bună decât cea pe care o aveai înainte. Poți să te lupți cu ea, poți să nu faci altceva decât să țipi despre ceea ce ai pierdut, sau poți să accepți asta și să încerci să pui laolaltă ceva bun.”

Elizabeth Edwards

„Nu contează cât de multe cad peste noi, noi continuăm să mergem înainte. Aceasta este singura modalitate de a menține drumurile libere.”

Greg Kincaid

„Reziliența înseamnă să știi că ești singurul care are puterea și responsabilitatea de a te ridica singur.”

Mary Holloway

„Viața nu devine mai ușoară sau mai iertătoare, ci devenim mai puternici și mai rezilienți.”

Steve Maraboli

Un mesaj de luat acasă

Probabil că știați deja că reziliența este o trăsătură importantă pe care trebuie să o aveți, dar această piesă a subliniat un alt concept important: faptul că aveți puterea de a vă construi propria reziliență (și de a-i ajuta pe copiii din viața dumneavoastră să o dezvolte).

Noi uităm atât de des cât de multă putere avem asupra vieții noastre și asupra circumstanțelor noastre. Sper că acest articol v-a reamintit că aveți într-adevăr puterea de a vă îmbunătăți reziliența și de a vă dezvolta competența și încrederea în voi înșivă.

Ce părere aveți despre reziliență? Credeți că vreunul dintre conceptele conexe este mai important de dezvoltat? Nu sunteți convins că reziliența este atât de vitală pe cât spune toată lumea? Ce faceți pentru a vă dezvolta propria reziliență? Spuneți-ne în secțiunea de comentarii de mai jos!

Mulțumim că ați citit!

Sperăm că v-a plăcut să citiți acest articol. Nu uitați să descărcați gratuit cele 3 exerciții de reziliență.

Dacă doriți să aflați mai multe, masterclass-ul nostru Realizing Resilience Masterclass© este un șablon de formare în reziliență complet, bazat pe știință, cu 6 module pentru practicieni, care conține toate materialele de care veți avea nevoie pentru a vă ajuta clienții să depășească adversitatea într-un mod mai rezilient.

  • Centrul de ajutor al APA. (n.red.). Ghid de reziliență pentru părinți & profesori. Centrul de ajutor al Asociației Americane de Psihologie. Retrieved from https://www.apa.org/helpcenter/resilience.aspx
  • Building Learning Power. (n.d.). Sortarea rezilienței, perseverenței și curajului. TLO Limited. Retrieved from https://www.buildinglearningpower.com/2015/11/sorting-out-resilience-perseverance-and-grit/
  • Cherry, K. (2018). 10 moduri de a vă îmbunătăți reziliența. VeryWell Mind. Retrieved from https://www.verywellmind.com/ways-to-become-more-resilient-2795063
  • Khosla, M. (2017). Reziliența și sănătatea: Implicații pentru intervenții și elaborarea politicilor. Studii psihologice, 3, 233-240.
  • Newman, K. M. (2016). Cinci strategii susținute de știință pentru a construi reziliența. Centrul științific Greater Good. Retrieved from https://greatergood.berkeley.edu/article/item/five_science_backed_strategies_to_build_resilience
  • Nzodom, C. M. (2017). Reziliența nu poate fi învățată – dar poate fi învățată. Psychiatric Times. Retrieved from http://www.psychiatrictimes.com/residents-blog/resilience-cant-be-taught-it-can-be-learned
  • Miles, J. (2015). Importanța construirii rezilienței. Repertoriul de consiliere. Retrieved from https://www.counselling-directory.org.uk/counsellor-articles/the-importance-of-building-resilience
  • Mills, H., & Dombeck, M. (n.d.). Reziliența: Beneficiile pentru sănătatea fizică. Recovery Brands LLC. Retrieved from https://www.mentalhelp.net/articles/resilience-physical-health-benefits/
  • https://www.psychologytoday.com/us/basics/resilience
  • Sasson, R. (n.d.). Cum să dezvolți rezistența și forța mentală. Conștiința succesului. Retrieved from https://www.successconsciousness.com/develop-mental-endurance.html
  • Schiraldi, G. (2017). Cum arată oamenii rezilienți? New Harbinger Publications. Retrieved from https://www.newharbinger.com/blog/what-do-resilient-people-look

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.