Capitalismul este un sistem economic în care entitățile private dețin factorii de producție. Capitalismul este definit ca fiind un sistem economic în care comerțul, industria și profiturile unei țări sunt controlate de companii private, în loc să fie controlate de oamenii al căror timp și muncă alimentează aceste companii. Statele Unite și multe alte națiuni din întreaga lume sunt țări capitaliste, dar capitalismul nu este singurul sistem economic disponibil; de-a lungul istoriei, alte țări au îmbrățișat alte sisteme, cum ar fi socialismul sau comunismul.
Într-o economie de piață capitalistă, luarea deciziilor și investițiile sunt determinate de fiecare deținător de avere, proprietate sau capacitate de producție pe piețele financiare și de capital, în timp ce prețurile și distribuția de bunuri și servicii sunt determinate în principal de concurență pe piețele de bunuri și servicii. Cei patru factori sunt antreprenoriatul, bunurile de capital, resursele naturale și forța de muncă. Proprietarii bunurilor de capital, ai resurselor naturale și ai spiritului antreprenorial exercită controlul prin intermediul companiilor.
Economiștii, sociologii și istoricii au adoptat perspective diferite în analizele lor asupra capitalismului și au recunoscut diverse forme ale acestuia în practică. Printre acestea se numără capitalismul de piață liberă, capitalismul asistențial și capitalismul de stat. Majoritatea economiilor capitaliste existente sunt economii mixte care combină elemente de piață liberă cu intervenția statului și, în unele cazuri, cu planificarea economică.
Criticii capitalismului susțin că acesta stabilește puterea în mâinile unei clase capitaliste minoritare care există prin exploatarea clasei muncitoare majoritare și a muncii acesteia. El prioritizează profitul în detrimentul binelui social, al resurselor naturale și al mediului; și este un motor al inegalității, corupției și instabilităților economice.
În timpul Revoluției Industriale, industriașii au înlocuit negustorii ca factor dominant în sistemul capitalist și au afectat declinul abilităților meșteșugărești tradiționale ale artizanilor, meseriașilor etc. De asemenea, în această perioadă, surplusul generat de creșterea agriculturii comerciale a încurajat creșterea mecanizării agriculturii. Capitalismul industrial a marcat dezvoltarea sistemului manufacturier al fabricilor, caracterizat printr-o diviziune complexă a muncii între și în cadrul procesului de muncă și prin rutina sarcinilor de lucru.
Impactul capitalismului asupra oamenilor:
Tipul de impact pe care capitalismul îl are asupra vieții tale depinde de faptul dacă ești muncitor sau patron. Pentru cineva care deține o companie și angajează alți lucrători, capitalismul poate avea sens. Cu cât compania ta aduce mai multe profituri, cu atât mai multe resurse pe care le ai de împărțit cu lucrătorii tăi, ceea ce, teoretic, îmbunătățește nivelul de trai al tuturor. Totul se bazează pe principiul cererii și ofertei, iar în capitalism, consumul este rege. Capitalismul adoptă poziția că „lăcomia este bună”, despre care susținătorii săi spun că este un lucru pozitiv – lăcomia conduce la profituri, iar profiturile conduc la inovație și la dezvoltarea de produse, ceea ce înseamnă că există mai multe opțiuni disponibile pentru cei care și le pot permite.
De ce se opun oamenii capitalismului?:
Anticapitaliștii văd capitalismul ca pe un sistem inuman, antidemocratic, nesustenabil, profund exploatator, care trebuie să fie desființat. Ei îl văd ca fiind în mod inerent în contradicție cu democrația din cauza modului în care șefii capitaliști dețin puterea asupra muncitorilor la locul de muncă și a faptului că, cu cât cineva acumulează mai mult capital, cu atât mai multă putere au.
Care este diferența dintre capitalism și socialism?:
Capitalismul și socialismul sunt în general văzute ca fiind opuse, iar discuțiile despre oricare dintre sisteme sunt adesea încadrate ca fiind în opoziție cu celălalt. Există multe forme de socialism, dar, la bază, socialismul este un sistem economic în care o întreagă comunitate – nu doar patronii sau companiile private – controlează mijloacele de producție în mod egal. Acesta pornește de la premisa că oamenii sunt cooperanți în mod natural, în loc să fie competitivi. Capitaliștii, critici ai socialismului, consideră că acest sistem încetinește creșterea economică, recompensează lenea muncitorilor. Într-o țară capitalistă, accentul este pus pe profituri mai presus de orice altceva. Într-o țară socialistă, publicul este văzut ca fiind mai important, iar bunăstarea socială este o prioritate majoră. Statele Unite, Marea Britanie și Germania sunt exemple de țări capitaliste moderne. În schimb, India și Cuba sunt exemple de țări socialiste moderne, necapitaliste, așa cum a fost și fosta Uniune Sovietică.
Protectele capitalismului:
Libertatea economică: Ajută la libertatea politică. Dacă guvernele dețin mijloacele de producție și stabilesc prețurile, acest lucru duce invariabil la un stat puternic și creează o birocrație mare care se poate extinde și în alte domenii ale vieții.
Eficiență: Firmele dintr-o societate bazată pe capitalism se confruntă cu stimulente pentru a fi eficiente și a produce bunuri care sunt solicitate. Aceste stimulente creează presiuni pentru a reduce costurile și a evita risipa. Firmele deținute de stat tind adesea să fie mai ineficiente.
Inovare: Capitalismul are o dinamică în care antreprenorii și firmele caută să creeze și să dezvolte produse profitabile. Prin urmare, acestea nu vor stagna, ci vor investi în produse noi care pot fi populare în rândul consumatorilor. Acest lucru poate duce la dezvoltarea produselor și la o mai mare varietate de bunuri.
Creștere economică: În condițiile în care firmele și indivizii se confruntă cu stimulente pentru a fi inovatori și a munci din greu, se creează un climat de inovare și expansiune economică. Acest lucru ajută la creșterea PIB-ului real și duce la îmbunătățirea standardelor de viață. Această bogăție crescută permite un standard de viață mai ridicat.
Consecințele capitalismului:
Putere de monopol: Proprietatea privată a capitalului permite firmelor să obțină putere de monopol pe piețele de produse și de muncă. Firmele cu putere de monopol își pot exploata poziția pentru a percepe prețuri mai mari.
Beneficii sociale ignorate: O piață liberă va ignora externalitățile. O firmă capitalistă care maximizează profitul va ignora probabil externalitățile negative, cum ar fi poluarea rezultată din producție; acest lucru poate afecta standardele de viață. În mod similar, o economie de piață liberă va furniza insuficient bunuri cu externalități pozitive, cum ar fi sănătatea, transportul public și educația. Chiar și susținătorii capitalismului vor admite că furnizarea de către guvern a anumitor bunuri publice și servicii publice este esențială pentru a maximiza potențialul unei societăți capitaliste.
Cicluri de boom și bust: Economiile capitaliste au tendința de a avea boom-uri și crize, cu recesiuni dureroase și șomaj în masă.
Bogăția moștenită și inegalitatea bogăției: O societate capitalistă se bazează pe dreptul legal la proprietate privată și pe capacitatea de a transmite bogăția generațiilor viitoare. Capitaliștii susțin că o societate capitalistă este echitabilă, deoarece câștigi recompensele muncii tale asidue. Dar, de multe ori, oamenii sunt bogați, pur și simplu pentru că au moștenit bogăția sau s-au născut într-o clasă privilegiată. Prin urmare, societatea capitalistă nu numai că nu reușește să creeze egalitate de rezultate, dar nu reușește nici să ofere egalitate de șanse.
.