Cei care citesc Universul azi pun mereu întrebări interesante. „Cât de lungă este o zi pe Jupiter?”, este una dintre ele. O zi pe Jupiter, cunoscută și sub numele de perioadă de rotație siderală, durează 9,92496 ore. Jupiter este corpul cu cea mai rapidă rotație din sistemul nostru solar. Determinarea duratei unei zile pe Jupiter a fost foarte dificilă, deoarece, spre deosebire de planetele terestre, acesta nu are caracteristici ale suprafeței pe care oamenii de știință să le poată folosi pentru a-i determina viteza de rotație.
Cercetătorii au căutat modalități de a judeca viteza de rotație a planetei. O primă încercare a fost aceea de a observa furtunile. Jupiter este în mod constant bătut de furtuni atmosferice, așa că teoria era că se putea localiza centrul unei furtuni și se putea obține o idee despre durata unei zile. Problema cu care s-au confruntat oamenii de știință a fost că furtunile de pe Jupiter se mișcă foarte repede, ceea ce le face să fie o sursă inexactă de informații despre rotație. Oamenii de știință au reușit în cele din urmă să folosească emisiile radio de la câmpul magnetic al lui Jupiter pentru a calcula perioada și viteza de rotație a planetei. În timp ce alte părți ale planetei se rotesc cu viteze diferite, viteza măsurată de magnetosferă este folosită ca viteză și perioadă oficială de rotație.
Toate planetele sunt sferoizi oblici, cu diferite grade de aplatizare. Rotația extrem de rapidă a lui Jupiter o aplatizează mai mult decât orice altă planetă. Diametrul ecuatorului este cu 9275 km mai mare decât distanța de la un pol la altul. Un alt efect interesant al vitezei de rotație a lui Jupiter este că, deoarece Jupiter nu este un corp solid, atmosfera sa superioară prezintă o rotație diferențială. Atmosfera de deasupra polilor se rotește cu aproximativ cinci minute mai lent decât cea de la ecuator.
Jupiter este aproape un sistem solar în sine. Mulți astronomi cred că planeta este pur și simplu o stea eșuată, lipsită doar de masa necesară pentru a aprinde fuziunea. Mulți oameni sunt conștienți de cei patru sateliți mai mari ai săi, sateliții galileeni Io, Europa, Ganymede și Callisto, dar puțini sunt cei care realizează că Jupiter are 50 de sateliți confirmați și cel puțin 14 sateliți provizorii. Cei patru sateliți cei mai mari sunt toți foarte interesanți pentru oamenii de știință. Io este un coșmar vulcanic. Europa este acoperită cu gheață de apă și ar putea avea oceane de gheață slinoasă dedesubt. Ganymede este cea mai mare lună din Sistemul Solar, chiar mai mare decât Mercur, și este singura lună cunoscută ca având un câmp magnetic generat intern, precum cel al Pământului. Callisto este interesantă deoarece se crede că suprafața sa este foarte veche; poate că este vorba de material original de la nașterea Sistemului Solar.
Să știi „cât durează o zi pe Jupiter” nu face decât să zgârie suprafața intrigii pe care o reprezintă sistemul jovian. Ați putea petrece luni întregi cercetând planeta și sateliții săi, dar mai aveți și alte cercetări de făcut.
Iată un articol de pe Universe Today care arată cum Jupiter poate fi foarte aplatizat, și un articol despre cum puternicele furtuni de vânt sunt generate de rotația sa.
NASA’s Ask an Astronomer are, de asemenea, un răspuns la întrebarea „cât durează o zi pe Jupiter?”. Și un video interesant despre rotația lui Jupiter.
Am înregistrat, de asemenea, o emisiune întreagă doar despre Jupiter pentru Astronomy Cast. Ascultați-o aici, episodul 56: Jupiter, și Episodul 57: Lunile lui Jupiter.