Bolile gingivale

• Larger Text SizeLarger Text SizeRegular Text Size

Crezi că bolile gingivale sunt ceva ce afectează doar persoanele de vârsta bunicilor tăi? Mai gândește-te o dată! Adolescenții pot dezvolta, de asemenea, boli ale gingiilor, care pot cauza probleme, de la simpla jenă (din cauza respirației urât mirositoare) până la lucruri mai serioase, cum ar fi durerea sau pierderea dinților (care este atât jenantă, cât și serioasă!).

Ce este boala gingivală?

Boala gingivală este cunoscută și sub numele de boală parodontală (sau parodontită).

Boala parodontală este o inflamație a țesuturilor și oaselor care susțin dinții. Boala gingivală netratată poate fi foarte gravă, provocând slăbirea și/sau căderea dinților.

Boala gingivală este adesea cauzată de o acumulare de placă bacteriană, un strat invizibil și lipicios de germeni care se formează în mod natural pe dinți și gingii. Placa bacteriană conține bacterii, care produc toxine care irită și deteriorează gingiile.

Există sute de tipuri de bacterii în gură, așa că menținerea plăcii bacteriene la distanță este o luptă constantă. De aceea, periajul zilnic și folosirea aței dentare, precum și vizitele regulate la dentist, sunt atât de importante.

Cine este cel mai expus riscului?

Există anumiți factori care pot face ca o persoană să fie mai predispusă la dezvoltarea bolii gingivale. Unii oameni moștenesc această tendință de la părinții lor. Gustările pe care le mănânci te pot expune, de asemenea, riscului de a dezvolta boli ale gingiilor, mai ales dacă îți place să mănânci chipsuri și sucuri după școală și nu te poți spăla pe dinți imediat după aceea. Probabil că știți deja că zahărul este dăunător pentru dinți, dar poate nu știți că alimentele bogate în amidon, cum ar fi chipsurile, alimentează acizii care distrug smalțul dinților.

Dacă purtați aparat dentar, îndepărtarea plăcii bacteriene poate fi și mai dificilă. În plus, unele afecțiuni medicale (cum ar fi diabetul și sindromul Down) și anumite medicamente cresc riscul de apariție a bolilor gingivale.

Dacă vă maltratați, având o dietă săracă, dormind prea puțin și expunându-vă la prea mult stres, veți fi mai vulnerabil la infecții oriunde în corp, inclusiv la gingii.

Fetele sunt mai predispuse la boli ale gingiilor decât băieții. Creșterea hormonilor sexuali feminini în timpul pubertății poate face ca gingiile fetelor să fie mai sensibile la iritații. Unele fete pot constata că le sângerează puțin gingiile în zilele premergătoare perioadei menstruale.

Când problemele gingivale sunt severe și timpurii, fumatul este personajul negativ. Fumatul nu numai că provoacă respirație urât mirositoare și dinți galbeni și pătați, dar este o cauză majoră a bolilor gingivale.

Potrivit Asociației Americane de Stomatologie (ADA), persoanele care fumează și mestecă tutun sunt mai predispuse la acumularea plăcii și a tartrului și la apariția unor semne de gingivită avansată. Aceștia sunt, de asemenea, mai predispuși să dezvolte cancer bucal în viitor.

Cum evoluează

Boala gingivală evoluează în etape. Credeți sau nu, mai mult de jumătate dintre adolescenți au o formă de boală gingivală.

Vă sângerează gingiile atunci când vă spălați pe dinți sau folosiți ața dentară? Dacă da, cel mai probabil aveți deja cea mai ușoară formă de boală gingivală, deoarece sângerarea gingiilor este adesea un semn de gingivită. Alte semne de avertizare ale gingivitei includ gingii care sunt sensibile și dureroase la atingere, roșii și/sau umflate.

Dacă placa care acoperă dinții și gingiile nu este îndepărtată printr-o bună igienă dentară zilnică, în timp se va forma o crustă numită tartru dentar sau tartru. Atunci când se formează tartrul, acesta începe să distrugă țesutul gingival, provocând sângerarea gingiilor și îndepărtarea lor de dinți. Aceasta este cunoscută sub numele de parodontită, o formă mai avansată a bolii gingivale.

În parodontită, gingiile slăbesc, formând buzunare în jurul bazei dinților. Bacteriile se acumulează în aceste buzunare, provocând o distrugere suplimentară a gingiilor. Pe măsură ce parodontita progresează, aceasta deteriorează țesutul gingival mai profund și, în cele din urmă, se răspândește în zone ale osului maxilar care susțin dinții. Acest lucru poate face ca dinții să se slăbească și, în cele din urmă, să cadă. Deși parodontita este foarte rară la adolescenți, aceasta poate apărea. Dacă este lăsată netratată, poate cauza probleme reale cu dinții.

Ce ar trebui să faceți pentru a evita aceste probleme? Mergeți la medicul dentist dacă observați oricare dintre următoarele semne ale bolii gingivale:

• sângerare a gingiilor care apare în mod regulat la periaj sau la folosirea aței dentare
• schimbarea culorii gingiilor (gingiile sănătoase ar trebui să arate roz și ferme, nu roșii, umflată sau sensibilă)
• orice semn că gingiile se îndepărtează de dinți
• respirație urât mirositoare care nu dispare
• dinți care se desprind

Cum este detectată și tratată

Boala gingivală poate fi dificil de detectat. Uneori poate provoca o durere sau o iritație mică sau deloc înainte de a provoca daune permanente la nivelul dinților. Acesta este motivul pentru care vizitele regulate la dentist sunt o necesitate. Prin intermediul radiografiilor și a unei examinări amănunțite, un dentist sau un igienist dentar poate detecta problema înainte de a vă da seama de existența ei.

Cu cât boala gingivală este detectată mai devreme, cu atât mai bine. Adoptarea unor obiceiuri mai bune de periaj și de folosire a aței dentare poate inversa adesea gingivita. Uneori, stomatologii vor prescrie și antibiotice sau o apă de gură antibacteriană specială pentru a rezolva problema.

După ce o persoană dezvoltă parodontită, afecțiunea nu este atât de ușor de controlat. De obicei, există o infecție generalizată a gingiilor care trebuie tratată. Acest lucru poate necesita mai multe tratamente speciale, efectuate de către un dentist sau de către un parodontolog, un expert specializat în tratarea bolilor gingivale.

Câteva dintre modalitățile prin care stomatologii și parodontiștii tratează parodontita sunt următoarele:

• Detartraj sau pilire radicular. Aceste măsuri de curățare în profunzime implică răzuirea și îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului de pe dinți deasupra și de sub linia gingivală.
• Antibiotice. Aceste și alte medicamente sunt adesea folosite împreună cu detartrajul și pilirea rădăcinilor pentru a preveni răspândirea infecției și a inflamației în gură. Acestea vin sub diferite forme, de la apă de gură medicamentată până la geluri sau fibre care conțin antibiotice, care sunt plasate în buzunarele gingivale pentru a distruge bacteriile încet și a ajuta gingiile să se vindece.
• Chirurgie. Cazurile mai avansate de parodontită pot necesita ca medicul dentist să deschidă și să curețe buzunarele gingivale afectate și apoi să coase gingiile împreună, astfel încât acestea să fie bine atașate de dinți.
• Grefa gingivală. În cazul în care țesutul gingival este prea deteriorat pentru a fi suturat, medicul dentist prelevează țesut gingival sănătos dintr-o altă parte a gurii și îl coase peste gingia afectată. Grefa înlocuiește țesutul bolnav și ajută la ancorarea și susținerea dinților, oferindu-le un aspect mai bun.

În timp ce urmați un tratament pentru parodontită, este foarte important să aveți grijă de dinții și gingiile dumneavoastră pentru o îmbunătățire de durată. Aceasta include periajul zilnic și folosirea aței dentare, precum și renunțarea la obiceiurile dăunătoare pentru gură, cum ar fi fumatul sau consumul de gustări dulci între mese.

Consiliere preventive

Din fericire, există o veste bună: boala gingivală poate fi adesea prevenită. Aveți grijă de dinți de acum încolo – nu așteptați!

• Spălați-vă pe dinți de două ori pe zi, timp de cel puțin 3 minute de fiecare dată (cam cât durează cântecul dumneavoastră preferat) și folosiți ața dentară în fiecare zi. Dacă nu sunteți sigur dacă vă periați sau folosiți ața dentară în mod corespunzător, medicul dentist sau igienistul dentar vă poate învăța cele mai bune tehnici.
• Spălați-vă întotdeauna pe dinți cu o pastă de dinți care conține fluor; unii dentiști recomandă, de asemenea, dușuri de gură zilnice care conțin fluor.
• Folosiți o periuță de dinți cu peri moi, fini, deoarece este mai puțin probabil să irite sau să deterioreze țesutul gingival. Asigurați-vă că vă schimbați periuța de dinți cel puțin o dată la 3-4 luni; o periuță de dinți uzată poate afecta gingiile. (Unele mărci de periuțe de dinți conțin indicatori de culoare pe peri pentru a vă reaminti să o înlocuiți imediat ce periuța se uzează.)
• Consumați o dietă sănătoasă. Evitați gustările încărcate cu zahăr și mâncarea nesănătoasă, pe care bacteriile care formează placa bacteriană le adoră.
• Nu fumați! Fumatul țigărilor și tutunul de mestecat pot provoca iritații ale gurii și sunt foarte nesănătoase pentru gingiile și dinții dumneavoastră.
• Îngrijirea regulată a dinților este foarte importantă pentru a vă ajuta să vă mențineți o gură sănătoasă. Mergeți la dentist pentru un control periodic, în special pentru a vă curăța gura cel puțin de două ori pe an. Dentistul dumneavoastră poate îndepărta placa dentară întărită și orice tartru pe care nu ați reușit să îl îndepărtați prin periaj și folosirea aței dentare.