O analiză retorică vă cere să explicați modul în care scriitorii sau vorbitorii din anumite situații sociale încearcă să îi influențeze pe ceilalți prin discurs (inclusiv limbajul scris sau vorbit, imagini, gesturi etc.). O analiză retorică nu este un rezumat. De asemenea, nu vă cere să fiți de acord sau nu cu argumentul autorului. În schimb, scopul unei analize retorice este de a aduce un argument cu privire la modul în care un autor își transmite mesajul către un anumit public: explorați obiectivele autorului, descrieți tehnicile sau instrumentele utilizate și oferiți exemple ale acestor tehnici, precum și analizați eficiența acestor tehnici.
Pentru a scrie o analiză retorică, veți descompune mai întâi situația retorică și veți analiza strategiile retorice ale autorului.
Situația retorică
Situația retorică este contextul comunicativ al unui text, care include:
Audiența: Publicul specific sau vizat de un text.
Autorul/vorbitorul/scriitorul: Persoana sau grupul de persoane care a compus textul.
Scop: Să informeze, să convingă, să distreze; ceea ce vrea autorul ca publicul să creadă, să știe, să simtă sau să facă.
Exigență: Rațiunea de a fi a textului, cum ar fi un eveniment, o situație sau o poziție în cadrul unei dezbateri în curs de desfășurare la care autorul răspunde.
Mesaj: Conținutul textului, punctul (punctele) cheie pe care autorul le comunică publicului.
Mediu și gen: Metoda de livrare, care include categorii de comunicare definite în sens larg și restrâns, cum ar fi:
- Texte alfabetice (editoriale de ziar, articole academice evaluate de colegi, eseuri de revistă),
- Imagini (reclame, fotografii),
- Sunete (discursuri, reclame la radio, cântece),
- Texte multimodale (videoclipuri YouTube, spectacole, romane grafice).
Strategii retorice
După descompunerea situației retorice, trebuie să analizați modul în care autorul folosește tehnici retorice pentru a transmite mesajul. Pe măsură ce analizați textul, luați în considerare:
- Cât de eficient folosește autorul apelul la ethos pentru a-și atinge scopul propus? Cu alte cuvinte, cum reușește autorul să convingă audiența de credibilitatea, autoritatea sau de încrederea sa? Ce calificări are pentru a aborda acest subiect? Cum demonstrează autorul că împărtășește valori comune cu publicul?
- Cât de eficient folosește autorul apelul la pathos pentru a-și atinge scopul propus? Cu alte cuvinte, cum evocă autorul emoțiile de milă, simpatie, furie, curaj, fericire, tristețe etc. în rândul publicului? Cum reușește autorul să stabilească o legătură cu publicul? Ce tipuri de imagini, culori, cuvinte, sunete folosește autorul pentru a evoca aceste sentimente?
- Cât de eficient folosește autorul apelul la logos pentru a-și atinge scopul propus? Ce dovezi și tipuri de raționamente folosește autorul? Cum își aranjează autorul ideile sau își ordonează punctele principale? Folosește autorul repetiția, logica inductivă sau logica deductivă? Se referă autorul la precedente? Abordează argumente sau puncte de vedere alternative?
Scrierea unei teze pentru analiza dvs. retorică
După ce ați analizat situația retorică și strategiile retorice, va trebui să creați o teză pentru analiza dvs. retorică. Adesea, enunțul tezei va evalua eficiența autorului în realizarea scopului său cu publicul vizat prin utilizarea strategiilor retorice.
Ați putea adapta un șablon ca acesta: „În , convinge în mod eficient de prin .”
Iată un exemplu: Pagina web „Rhetorical Analysis”, scrisă de Writers Workshop, informează în mod eficient studenții despre cum să scrie o analiză retorică prin descompunerea elementelor situației retorice într-o listă ușor de citit, punând o serie de întrebări despre strategiile retorice și valorificând ethosul Atelierului ca centru de scriere din campus.
Legături conexe
Înțelegerea temelor
.