Administrarea eficientă a oxidului de azot/oxigenului la copii Efecte adverse și toxicitate

În mare parte, analgezia cu oxid de azot/oxigen are foarte puține efecte adverse. Greața și vărsăturile sunt cele mai frecvente efecte adverse întâlnite la 1-10% dintre pacienți și sunt asociate cu concentrații de protoxid de azot de peste 50% și fluctuații multiple și repetate ale creșterilor și scăderilor de concentrație. Spre deosebire de anestezia generală, nu este necesar postul înainte de administrare, însă pacienții pot fi sfătuiți să își limiteze aportul alimentar la o masă ușoară în decurs de 2 ore de la programare.

În timpul utilizării clinice pentru sedare, la concentrații adecvate, protoxidul de azot/oxigenul nu are efecte toxice. Expunerea cronică la protoxidul de azot, în special abuzul recreațional, poate produce neurotoxicitate, impotență și toxicitate renală și hepatică. Există îngrijorarea că personalul stomatologic expus la niveluri ridicate de protoxid de azot în aerul înconjurător în timpul tratamentului pacienților poate prezenta toxicitate. Stomatologii și personalul dentar expus la niveluri ridicate de protoxid de azot timp de mai mult de 3 ore pe săptămână au prezentat o creștere a afecțiunilor hepatice. Prin urmare, scurgerile de gaz ar trebui să fie reduse pe cât posibil. Acest lucru poate fi realizat prin:

  • Limitarea respirației bucale a pacientului prin utilizarea unui baraj de cauciuc și o conversație minimă între pacient și personalul dentar.
  • Ventilația corespunzătoare a mediului cabinetului și utilizarea la ventilatoare de evacuare pentru a elimina excesul de oxid de azot din mediul ambiant către exterior.
  • Inspectarea echipamentului în fiecare zi pentru a se asigura că tuburile și pungile nu au găuri și că conexiunile sunt strânse.
  • Utilizarea unui sistem scavenger atunci când se administrează protoxid de azot cu un debit ajustat la 45L/min.
  • Selectarea unei măști potrivite pentru a asigura o etanșare adecvată, dar confortabilă.
  • Evitarea umplerii excesive a sacului rezervor.
  • Programarea inspecțiilor periodice ale întregului sistem la fiecare 3 luni pentru a verifica dacă există scurgeri.
  • Monitorizarea periodică a personalului din cabinet cu utilizarea de ecusoane de dozimetrie.7

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.